Incendiu mortal într-o comună din Suceava: Doi copii, de 3 și 5 ani, au ars de vii după ce focul le-a cuprins casa
Publicat acum 13 ore si 51 minute
Studiul „Orașe fericite” a fost realizat pe un eșantion de peste 5.000 de tineri, cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani, din cele șase capitale ale tineretului din România: Cluj-Napoca, Târgu Jiu, Timișoara, Bacău, Constanța, Baia Mare și Iași.
Sondajul a măsurat câteva dintre aspectele esențiale ale vieții tinerilor: cât de fericiți sunt, care este gradul de siguranță pe care îl resimt în orașul în care trăiesc și care sunt lucrurile care pot fi îmbunătățite.
De asemenea, sondajul a avut în vedere identificarea schimbărilor înregistrate de către tineri în timpul pandemiei și a modului în care orașele au contribuit la starea lor de spirit:
- pe o scară de la 1 la 10, media nivelului de fericire a tinerilor din România este de 6.69
- în medie, tinerii respondenți punctează nivelul de fericire din orașele lor cu 5.99/10; gradul de siguranță resimțit e peste medie (6.63/10), iar pentru proactivitate orașele au primit un punctaj de 6.25/10
- nivelul cel mai ridicat de fericire al tinerilor e înregistrat în Iași, cel mai redus în Constanța
- Cluj-Napoca e perceput drept cel mai curat și unit oraș, iar Iași e perceput ca fiind cel mai accesibil
- 6 din 10 tineri consideră că orașele lor s-au adaptat eficient contextului pandemic
- 2 din 6 tineri ar dori să se implice în viitor în acțiuni de voluntariat pentru a ajuta la dezvoltarea orașului lor.
„Prin studiul
Posibilitatea achiziționării propriei locuințe este un subiect foarte important, corelat direct de gradul de satisfacție resimțit de tineri.
Astfel, Consiliul Tineretului din România a realizat analiza „Tineri acasă”, o cercetare ce abordează principalele provocări referitoare la modul în care tinerii locuiesc sau pot obține o locuință potrivită nevoilor lor:
- maojritatea tinerilor cu vârsta cuprinsă între 18 și 34 de ani locuiesc împreună cu părinții (57,8%, față de 49,4% în medie în UE-27, conform Eurostat), adesea forțat, negăsind alte soluții locative sustenabile, vârsta medie la care aceștia părăsec locuința părintească fiind de 27,9 ani
- 8,4% dintre tinerii între 15-29 ani din România trăiesc în gospodării care utilizează mai mult de 40% din venit pentru cheltuielile cu locuința conform datelor Eurostat din anul 2020, aceștia încadrându-se în fenomenul denumit sugestiv Povara Costului Locuirii
- 64,7% dintre tinerii între 15-29 ani din România trăiesc în gospodării supraaglomerate, raportat la 27,5% media Uniunii Europene
- 21,9% dintre tinerii între 15-29 ani din România suferă de lipsa sau precaritatea severă a locuinței, raportat la 6,5% media Uniunii Europene
- Costul închirierii a crescut cu 10,1% din 2015 în 2020. O chirie medie pentru o garsonieră în București sau Cluj reprezintă 87,3% din salariul minim net, iar chiria pentru un apartament cu două camere, 129,66% din salariul minim net.
„În timp ce 96% din populația Românei trăiește în locuințe proprietate personală, tinerii se confruntă cu un deficit de locuințe disponibile la prețuri accesibile.
Din păcate, posibilitatea tinerilor de a deține propria casă este întârziată de lipsa diversității opțiunilor.
Locuința reprezintă unul dintre factorii determinanți pentru deciziile majore ale tinerilor, printre care menționez: mutarea din casa părintească, întemeierea unei familii, alegerea momentului pentru a avea copii sau alegerea orașului în care să locuiască.
Stabilitatea și siguranța reprezintă nu doar dorințe ale tinerilor, ci nevoi de baza ce trebuie adresate cu prioritate.”, a declarant Gabriel Carnariu, președintele Consiliului Tineretului din România.