Jumătate dintre cele mai mari orașe de pe planetă vor fi expuse riscului unuia sau mai multor pericole climatice până în 2050, potrivit celui mai recent raport al London Stock Exchange Group (LSEG), transmite Euronews.
Inundațiile, valurile de căldură, cicloanele și stresul hidric vor lovi din ce în ce mai puternic aceste centre populate, dacă emisiile de gaze cu efect de seră nu vor fi ținute sub control.
Raportul „Net Zero Atlas” al LSEG stabilește ce nivel de reducere a emisiilor ar trebui să vizeze țările pentru a evita astfel de catastrofe climatice, înaintea următoarei runde de contribuții determinate la nivel național ( NDC ), care va avea loc la începutul anului viitor.
„Orașele din studiul nostru - centre nervoase ale economiei mondiale care contribuie cu aproape 20% la PIB-ul global și în care locuiesc 440 de milioane de oameni - sunt deosebit de expuse riscului climatic”, spune Jaakko Kooroshy, șeful global al departamentului de cercetare privind investițiile durabile al LSEG.
„Impactul începe deja să se materializeze la doar 1,3°C de încălzire.”
Aceste efecte climatice au fost resimțite la o scară șocantă în orașul spaniol Valencia, în această săptămână, unde marți a căzut în opt ore o cantitate de ploaie echivalentă cu un an, provocând inundații mortale care au făcut peste 200 de victime.
Marile orașe europene se vor confrunta cu riscuri climatice tot mai mari
LSEG preconizează că încălzirea globală va ajunge la 2,6°C în condițiile politicilor actuale. Programul Națiunilor Unite pentru mediu estimează o temperatură cuprinsă între 2,6°C și 2,8°C până la sfârșitul secolului, dacă se respectă angajamentele actuale.
În cadrul acestui scenariu cu emisii ridicate, ponderea celor mai mari 49 de orașe din lume cu expunere la risc ridicat ar crește de la mai puțin de unul din cinci (18%) la aproape unul din doi (47%).
Marile orașe din Orientul Mijlociu și Asia de Sud-Est vor fi cele mai afectate de această criză, conform raportului LSEG. Șase orașe din aceste regiuni - Singapore, Surabaya, Dubai, Riyadh, Jeddah și Jakarta - se așteaptă să se confrunte cu mai mult de 50 de zile de căldură extremă pe an până în 2050.
Madrid, Amsterdam și Londra, în pericol
În UE, analiștii subliniază poziția tot mai precară a orașelor Amsterdam și Madrid. Capitala olandeză, aflată la mică altitudine, se confruntă cu un risc ridicat de creștere a nivelului mării și de inundații, care ar putea crește cu 60 %, în ciuda sistemului de apărare.
În Madrid, numărul zilelor de caniculă ar putea crește cu 135%, ajungând la un număr de 41 de zile cu „risc mediu” până în 2050. De asemenea, se preconizează că stresul hidric din capitala spaniolă va crește cu 65 %, devenind un risc ridicat în 2050.
Când vine vorba de reducerea emisiilor, UE nu face suficient pentru a-și proteja orașele. LSEG estimează că, până în 2035, blocul comunitar își va depăși bugetul de emisii aliniat la 1,5°C.
Capitalizarea potențialului eolian al Europei este identificată ca o modalitate puternică de îmbunătățire a perspectivelor sale energetice.
Între timp, Londra și Manchester sunt în centrul atenției în Regatul Unit. În prezent, capitala este considerată ca având un risc scăzut în ceea ce privește pericolele fizice majore, dar până la mijlocul secolului se va înregistra o creștere cu 22 % a stresului hidric. Căldura extremă din Londra va fi mai mult decât dublă, de la 11 la 25 de zile în fiecare an.
Rămânând în general un oraș cu risc scăzut, Manchester se va confrunta totuși cu schimbările climatice, cu o creștere de 93 % a valurilor de căldură și o creștere de 45 % a stresului hidric, potrivit studiului.
Cum își pot crește marile orașe rezistența la schimbările climatice?
„Pe măsură ce ne apropiem de COP29, țările G20 trebuie să reducă urgent emisiile pentru a preveni escaladarea rapidă a pericolelor climatice”, spune Kooroshy.
„Următorul val de angajamente naționale privind clima va fi esențial în acest sens. Cu toate acestea, chiar dacă cele mai grave efecte ale schimbărilor climatice pot fi prevenite, vor fi necesare investiții semnificative pentru a adapta orașele la noile extreme climatice.”
LSEG a prezentat o serie de strategii de adaptare pe care orașele le pot implementa, de la sisteme de avertizare timpurie și fortificații care salvează vieți până la „soluții bazate pe natură”.
De exemplu, structuri precum digurile, barierele împotriva inundațiilor și sistemele de drenaj pot atenua valurile de furtună, permițând unor orașe precum Amsterdam să prospere timp de secole în ciuda riscului extrem de inundații.
În mod similar, orașele își dau seama din ce în ce mai mult de valoarea infrastructurii verzi din parcurile verzi, coridoarele verzi și zonele umede, deoarece acestea ajută la gestionarea inundațiilor și la reducerea efectului de insulă de căldură urbană. Raportul LSEG menționează experimente de succes, inclusiv crearea unui „oraș burete” în Shanghai și a unor „insule reci” în Paris.