Schimbarea orei de iarnă, care are loc anual în ultima duminică din octombrie, are efecte asupra sănătății și rutinei zilnice. În 2024, trecerea la ora de iarnă se va face în noaptea de 26 spre 27 octombrie, când ceasurile vor fi date înapoi cu o oră, marcând o zi cu 25 de ore.
Această practică a fost introdusă pentru a maximiza lumina naturală în timpul iernii, însă impactul asupra organismului poate fi semnificativ, afectând somnul, starea de bine și ritmurile circadiene.
Ora de iarnă 2024 - ce reprezintă
Ora de iarnă a fost introdusă pentru a valorifica mai bine lumina naturală pe timpul iernii. Acest concept permite ca diminețile să fie mai luminoase, dar serile se lasă mai devreme. În România, ora de iarnă a fost reintrodusă din 1979 și continuă să fie implementată anual. În 2024, ora se va schimba pe 27 octombrie, când la ora 04:00 ceasurile vor fi date înapoi cu o oră, oferind o oră suplimentară de somn.
Noaptea în care se schimbă ora
În noaptea de 26 spre 27 octombrie 2024, România va trece oficial la ora de iarnă. Această tranziție poate părea ușoară la prima vedere, însă impactul asupra rutinei zilnice și al organismului poate fi mai mare decât anticipăm. În timp ce ceasurile electronice se actualizează automat, ceasurile tradiționale trebuie ajustate manual. Această schimbare afectează și ritmul zilnic al oamenilor, iar serile se întunecă mai devreme, ceea ce poate influența starea de spirit.
Cum este afectat organismul de această schimbare
Schimbarea orei poate perturba ritmul circadian al organismului. Acesta reglează somnul, starea de vigilență și alte funcții fiziologice, iar modificarea de o oră poate aduce dezechilibre temporare. Iată câteva dintre principalele efecte:
- Perturbarea somnului: Deși aparent câștigăm o oră în plus de somn, organismul poate întâmpina dificultăți în a se adapta noului program. Persoanele care suferă de tulburări de somn sau insomnie pot resimți mai puternic schimbarea.
- Impactul asupra sănătății mentale: Scăderea numărului de ore de lumină naturală seara poate afecta dispoziția și poate contribui la stări de anxietate sau depresie. Serotonina, hormonul responsabil de starea de bine, este influențată de lumină, iar trecerea la ora de iarnă poate duce la o scădere a nivelului acesteia.
- Efectele asupra productivității: Modificarea orarului poate afecta performanța la muncă sau la școală, din cauza dificultății de concentrare și a oboselii. Primele zile după schimbare sunt de obicei cele mai dificile din acest punct de vedere.
- Impactul asupra sănătății fizice: Schimbarea orei afectează și ritmul circadian al inimii și al altor organe vitale, crescând riscul unor probleme cardiovasculare în unele cazuri. În timp ce trecerea la ora de vară este asociată cu o creștere a riscului de atacuri de cord, schimbarea la ora de iarnă este mai puțin riscantă, dar totuși semnificativă.
Sugestii pentru adaptare
Pentru a minimiza efectele negative ale schimbării orei de iarnă asupra organismului, specialiștii recomandă o tranziție treptată. Ajustarea programului de somn cu câteva zile înainte, prin culcarea cu 15-20 de minute mai devreme, poate ajuta la adaptarea corpului. Expunerea la lumina naturală în timpul zilei și limitarea expunerii la lumina artificială noaptea sunt alte măsuri utile pentru a menține un ritm circadian sănătos.
De asemenea, menținerea unei rutine regulate de somn și evitarea stimulentelor precum cafeaua sau alcoolul înainte de culcare pot ajuta la o adaptare mai ușoară la ora de iarnă.
Ora de iarnă în România: scurt istoric
Introducerea orei de iarnă face parte dintr-o inițiativă globală menită să maximizeze utilizarea luminii naturale, contribuind astfel la economisirea energiei. În România, practica de a schimba ora a fost adoptată pentru prima dată în perioada interbelică, în 1932. Totuși, după cel de-al Doilea Război Mondial, a fost abandonată, fiind reintrodusă în 1979.
Această măsură a fost inspirată din decizia luată de mai multe țări europene și a fost motivată de necesitatea unei mai bune organizări a activităților economice. Schimbarea orei, în mod oficial, se face de două ori pe an: în ultima duminică din martie, când trecem la ora de vară, și în ultima duminică din octombrie, când se revine la ora standard, cunoscută ca „ora de iarnă”.
De-a lungul timpului, schimbarea orei a stârnit numeroase dezbateri la nivel global. Criticii susțin că efectele pozitive asupra economiei sunt minime, în timp ce impactul asupra sănătății și ritmului biologic al oamenilor este considerabil. În prezent, există discuții la nivelul Uniunii Europene pentru a elimina schimbarea sezonieră a orei, însă implementarea unei decizii finale este încă în dezbatere.
În concluzie, trecerea la ora de iarnă din 2024, care va avea loc în noaptea de 26 spre 27 octombrie, este o schimbare anuală care are implicații semnificative asupra organismului. Deși oferă o oră în plus de somn, efectele asupra ritmului circadian, sănătății mentale și productivității nu trebuie subestimate. Adaptarea treptată și măsurile preventive pot reduce disconfortul și pot ajuta la o tranziție mai ușoară. Este important să conștientizăm cum această mică schimbare poate influența funcționarea corpului nostru și să luăm măsurile necesare pentru a minimiza efectele negative.