De ce ne curge nasul atungi când consumăm alimente picante
Publicat acum 9 ore si 14 minute
O cantitate estimată la 931 milioane de tone de alimente sau 17% din totalul alimentelor puse la dispoziţia consumatorilor în 2019 a ajuns la coşurile de gunoi ale gospodăriilor, retailerilor şi restaurantelor, arată un nou studiu publicat joi de Organizaţia Naţiunilor Unite, informează Reuters.
Acest studiu, realizat în comun cu Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) şi organizaţia caritabilă WRAP, mai arată, în mod surprinzător, că risipa de alimente este aproximativ aceeași în rândul ţărilor bogate şi a celor sărace.
"O perioadă îndelungată de timp se presupunea că risipa de alimente la nivelul gospodăriilor este o problemă importantă doar în ţările dezvoltate. Odată cu publicarea raportului Food Waste Index 2021 vedem că lucrurile nu sunt atât de clare", susţine Marcus Gover, directorul organizaţiei caritabile WRAP.
Studiul arată că gospodăriile private sunt responsabile pentru cea mai mare parte (11%) din alimentele care sunt aruncate. Urmează restaurantele şi alţi furnizori de alimente cu 5% şi magazinele alimentare cu 2%.
Per capita, la nivel global 121 de kilograme de alimente sunt risipite în fiecare an la nivelul consumatorilor, dintre care 74 de kilograme numai în cazul gospodăriilor.
Poluarea rezultată din risipa alimentară este comparabilă cu cea provocată de transportul rutier
În 2011, Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) a estimat şi ea că o treime din alimentele produse la nivel mondial sunt pierdute sau risipite în fiecare an.
Între 8% şi 10% din emisiile globale de gaze cu efect de seră au legătură cu alimentele care nu sunt consumate (risipite sau aruncate), o cantitate similară cu transportul rutier.
Păduri sunt defrişate, combustibil este ars şi ambalaje sunt produse pentru a furniza alimente care sunt aruncate. În paralel, alimentele care se alterează în gropile de gunoi eliberează mai multe gaze cu efect de seră în atmosferă.
Directorul UNEP, Inger Andersen a apreciat că o reducere a risipei alimentare ar duce la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi ar însemna de asemenea că mai multă hrană este disponibilă, ceea ce ar reduce foametea la nivel mondial şi ar permite economisirea unor bani.
Andersen a făcut un apel către guverne, companii şi oamenii din întreaga lume să îşi aducă contribuţia la reducerea risipei alimentare.
Statisticile arată că românii aruncă 6 mii de tone de hrană la gunoi în fiecare zi
Suntem pe locul 9 în Europa într-un top al risipei alimentare pentru că nu știm sa cumpărăm sau să gătim doar cât avem nevoie.
Anual, fiecare cetăţean român, aruncă la gunoi aproximativ 192 de kilograme de alimente, adică 2,2 milioane de tone de alimente la nivelul întregii ţări.
Până în 2030, țara noastră trebuie să reducă la jumătate risipa de alimente.
De cele mai multe ori, sunt aruncate alimente care ar putea fi refolosite sau transformate în reţete gustoase.
Un dezastru ecologic care poate fi însă prevenit daca am cumpara doar cât am avea nevoie şi am folosi toate alimentele din frigider.