Statele membre ale ONU s-au angajat duminică în favoarea „unui viitor mai bun” pentru umanitatea încercată de războaie, sărăcie şi încălzirea climatică. Câteva țări, printre care și Rusia, s-au opus.
Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, lansase în 2021 ideea acestui "Summit pentru viitor" prezentat drept o "ocazie unică" de a schimba cursul istoriei umanităţii.
În prefaţa reuniunii anuale a Adunării Generale a ONU, care începe marţi, zeci de şefi de stat şi de guvern, sunt aşteptaţi duminică şi luni pentru acest summit.
Rusia s-a opus „Pactului pentru viitor”
După negocieri dure până în ultimul moment, Rusia şi-a afişat duminică opoziţia faţă de text, fără să împiedice totuşi adoptarea sa prin consens.
"Asta nu poate fi considerat drept multilateralism", "nimeni nu este încântat de acest text", a afirmat ministrul adjunct de externe rus Serghei Verşinin.
Rusia, susţinută de Belarus, Iran, Coreea de Nord, Nicaragua şi Siria, a dorit să prezinte un amendament care afirmă că ONU "nu poate interveni" în afacerile "interne" ale statelor, dar marea majoritate a ţărilor participante a refuzat să ţină cont de această propunere.
Înaintea summitului, Antonio Guterres lăsase să transpară o anume frustrare faţă de conţinutul textului, invitând statele să dea dovadă de "viziune" şi "curaj" sau chiar de o "ambiţie maximă" pentru a consolida instituţiile internaţionale "depăşite", care nu mai sunt capabile să răspundă eficient ameninţărilor din prezent.
Ce presupune „Pactul pentru viitor”
În Pact, liderii se angajează să consolideze sistemul multilateral "pentru a urma ritmul unei lumi în schimbare", pentru a "proteja necesităţile şi interesele generaţiilor actuale şi viitoare" ameninţate de "crize continue". "Noi credem că există o cale spre un viitor mai bun pentru întreaga umanitate", se afirmă în document.
Pactul prezintă în peste 20 de pagini 56 de "acţiuni" în domenii mergând de la importanţa multilateralismului la respectarea Cartei ONU şi menţinerea păcii, de la reforma instituţiilor financiare internaţionale la cea a Consiliului de Securitate al ONU şi la lupta împotriva schimbării climatice, dezarmare şi dezvoltarea inteligenţei artificiale.
Chiar dacă există câteva "idei bune", "acesta nu este tipul de document revoluţionar care să reformeze total multilateralismul pe care Antonio Guterres pe care îl dorise", a declarat pentru AFP înaintea adoptării Richard Gowan, de la International Crisis Group.
Lupta împotriva încălzirii globale a fost unul dintre punctele delicate ale negocierilor, referirea la "tranziţie" pentru abandonarea utilizării energiilor fosile dispărând din proiectul textului timp de mai multe săptămâni.
Ţările emergente au cerut în special angajamente concrete pentru o reformă a instituţiilor financiare internaţionale, facilitarea accesului unora dintre ele la finanţări preferenţiale pentru a face faţă în special impactului schimbării climatice.
Proiectul conţine de altfel unele "angajamente importante" în domeniu, a comentat Human Rights Watch, salutând de asemenea elemente privind focalizarea atenţiei asupra drepturilor omului.
Dar "liderii mondiali trebuie să demonstreze că sunt pregătiţi să acţioneze pentru a face să fie respectate drepturile omului", a insistat Louis Charbonneau, expert ONU în cadrul acestei organizaţii neguvernamentale.
Oricare ar fi conţinutul lor, "Pactul" şi anexele sale (Pactul digital mondial şi Declaraţia pentru generaţiile viitoare) sunt de fapt neconstrângătoare, ridicând problema aplicării lor, în timp ce unele dintre principiile enunţate anterior, ca de pildă 'protecţia civililor în conflicte', sunt încălcate în fiecare zi.