Omul nostru din Kendama

Mărturisesc, nu prea am habar care sunt regulile jocului. Mi-au placut însă și parafraza titlului celebrei cărți cu film atașat și adecvarea ei la titlul acestei scrieri. Ați încercat vreodată să aruncați bila de lemn în aer și să-i opriți căderea gravitațională cu o mișcare abilă a mâinii în care aveți mosorul?

E un joc al indemânării unei generații care redescoperă că există și altfel de jocuri decât cele configurate de programatori și pe care ei doar le parcurg, nivel cu nivel, așa cum li s-a prescris în tutorial. Acum, ei sunt cei care improvizează, creează și ating obiectivele pe care și le propun. Pare că nu ați înțeles mare lucru și, mai ales, ce legatură are analiza asta superficială a unui joc devenit extrem de popular printre puștani cu un catalog dedicat oamenilor de afaceri români care mișcă țara spre următorul ei nivel de dezvoltare. Corect! Încerc să explic ce am în minte.

Omul nostru de afaceri, capitalistul român are în clipa de față o singură posibilitate de supraviețuire într-un mediu ostil și dominat de megacorporații care acaparează piețele și dictează regulile: să devină la fel de iscusit ca un jucător de Kendama, să fie la fel de creativ ca acesta pentru a prinde bila oportunităților, pentru a o așeza acolo unde există cât de cât stabilitate, și pentru a o lansa din nou, către o alta provocare.

Desigur, încercând ca firul de ață care îl ține legat de bază - instituții, legislație, controale - să nu îl incurce, să nu-l înfrâneze. Omul nostru din Kendama e diferit de cel care juca, așa cum eram și eu obișnuit în copilărie, Yo-yo la început de ani ’90. Știti jocul, nu? E celalaltă bilă din hârtie creponată, grea de rumeguș la mijloc, legată de un elastic. În zorii capitalismului buimac de după 89, cei care au țâșnit în față au fost profitorii, speculanții, prăduitorii, învârtitorii și, rarisim, vizionarii. Au luat ce se putea - și se putea! - lua de la statul confuz, cu ușile vraiște la visterie și s-au întins, s-au întins… 

Adrian Ursu este director editorial al Antena 3

Mai multe, în revista Români care dezvoltă România, disponibilă de joi, 1 iunie, la chioșcurile de presă din toată țara.