Astfel, în comparație cu Delta, Omicron se multiplică de 70 de ori mai repede în țesuturile căilor respiratorii. Acest mecanism poate facilita răspândirea de la o persoană la alta.
Însă în țesuturile pulmonare Omicron se înmulțește de 10 ori mai lent decât varianta originală a coronavirusului, aspect care poate contribui la o formă mai puțin severă a bolii.
Studiul citat de Reuters este în prezent supus analizei independente, în vederea publicării.
Într-un comunicat de presă difuzat de Universitatea din Hong Kong, dr. Michael Chan Chi-wai, conducătorul studiului, a precizat:
"Este important de remarcat că severitatea unei boli la om nu este determinată doar de replicarea virusului, ci și de răspunsul sistemului imunitar al pacientului la infecție, care evoluează uneori în inflamații care îi pun acestuia viața în pericol".
Potrivit lui Chan, "prin infectarea multor oameni, un virus foarte infecțios poate provoca mai multe decese și forme gravă de boală, chiar dacă virusul în sine este mai puțin agresiv".
"Prin urmare, coroborat cu studiile noastre recente, care indică faptul că Omicron poate să se sustragă, parțial, imunității dobândite prin vaccinare și printr-o infecție precedentă, amenințarea globală a noii variante este, probabil, foarte însemnată", a concluzionat specialistul.
Omicron se prinde mai strâns de celule și rezistă unor anticorpi
Un model structural care descrie felul în care Omicron se atașează de celule și anticorpi face lumină în ceea ce privește comportamentul acestei variante și ajută la proiectarea unur anticorpi capabili să o neutralizeze.
Pe baza simulărilor pe calculator ale proteinei spike de la suprafața virusului, cercetătorii au analizat interacțiunile moleculare declanșate atunci când proteina respectivă se prinde de o proteină a celulei atacate, numită ACE2.
Aceasta este calea de acces a virusului în celulă.
Metaforic, virusul "dă mâna" cu ACE2 însă "strânsoarea" provocată de Omicron seamănă cu cea a unui cuplu care se ține de mâini cu degetele întrepătrunse, spune Joseph Lubin, de la Universitatea Rutgers din New Jersey.
"Anatomia moleculară" a acestei prize poate ajuta la explicarea mecanismului prin care mutațiile ajută Omicron să infecteze celulele, adaugă cercetătorul.
Omicron scapă de unii anticorpi ca un atacant de fundașii echipei adverse
Echipa de cercetare a modelat și interacțiunea proteinei spike cu diferite categorii de anticorpi care încearcă să o atace.
Conform specialiștilor, anticorpii atacă din unghiuri diferite, precum apărarea unei echipe de fotbal care încearcă să-l oprească pe atacantul advers.
Proteina virală "se scutură" de unii anticorpi, în timp ce alții par să își păstreze eficacitatea.
Dozele booster de vaccin cresc nivelul de anticorpi. Acest lucru poate compensa într-o anumită măsură priza mai slabă a unui anumit anticorp.
Aceste concluzii au fost postate la începutul săptămânii pe site-ul bioRxiv și așteaptă, de asemenea, să fie confirmate prin analize independente.