Cum explică PNL maneaua pentru Ciucă: „E opinia domnului Mocanu"
Publicat acum 8 ore si 16 minute
Cancelarul german Olaf Scholz a cerut miercuri, cu o zi înaintea summitului european dedicat numirilor în funcţiile de top ale instituţiilor UE, să fie aprobate rapid de către liderii europeni aceste numiri care deja au fost negociate de principalele trei familii politice pro-europene, popularii (PPE), social-democraţii (S&D) şi liberalii (Renew), relatează agenţia EFE, citat de Agerpres.
"Am avut în ultimele zile multe discuţii cu reprezentanţii altor partide" şi deja "există o poziţie comună", a indicat Scholz, referindu-se la un acord prin care Ursula von der Leyen, din PPE, îşi va păstra postul de preşedintă a Comisiei Europene, cel de preşedinte al Consiliului European va reveni fostului premier social-democrat portughez Antonio Costa, iar şefa guvernului eston, liberala Kaja Kallas, va fi Înalt reprezentant pentru acţiune externă şi politica de securitate.
Acest acord a fost convenit în negocieri desfăşurate de câte doi lideri europeni din fiecare dintre cele trei grupuri politice pro-europene, favorabile aprofundării integrării europene şi consolidării prerogativelor Bruxellesului, respectiv popularii (PPE), social-democraţii (S&D) şi liberalii (Renew).
Cancelarul Olaf Scholz a reprezentat la aceste negocieri grupul social-democraţilor, împreună cu premierul spaniol Pedro Sánchez, în timp ce grupul popularilor a fost reprezentat de premierii polonez şi grec, Donald Tusk şi Kyriakos Mitsotakis, iar cel al liberalilor de preşedintele francez Emmanuel Macron şi premierul interimar olandez şi viitor secretar general al NATO, Mark Rutte.
Cetăţenii europeni "nu aşteaptă certuri pentru funcţii, ci o muncă rapidă", a mai spus Scholz despre summitul european de joi şi vineri, în timp ce nu au fost încă anunţate deciziile asupra împărţirii posturilor de comisari europeni.
Mai devreme miercuri, şefa guvernului italian, Giorgia Meloni, al cărei partid face parte în Parlamentul European din grupul Conservatorilor şi Reformiştilor europeni (ECR), a criticat "oligarhia" formată din cei şase lideri europeni menţionaţi mai sus, despre care ea a spus că au făcut o înţelegere ce nu ţine cont de voinţa exprimată de cetăţeni la alegerile europarlamentare. Acest scrutin a confirmat un avans al formaţiunilor conservatoare şi eurosceptice, fără însă ca acestea să răstoarne majoritatea formată din grupurile popular, social-democrat şi liberal, iar acestora din urmă li s-ar putea alătura şi grupul Verzilor.
La summitul european informal desfăşurat săptămâna trecută, "unii s-au prezentat deja cu propuneri de nume pentru posturile cheie (...), fără a se preface măcar că ar dori să lanseze o discuţie asupra mesajului dat de cetăţeni prin votul lor", a mai remarcat Giorgia Meloni.