Preşedintele american Joe Biden a declarat luna trecută că ia în considerare un astfel de boicot diplomatic pentru a protesta faţă de situaţia drepturilor omului din China, inclusiv faţă de ceea ce Washingtonul consideră a fi un genocid împotriva minorităţilor musulmane. Administraţia a fost presată de activişti şi membri ai Congresului să nu participe la jocuri.
Casa Albă a refuzat să comenteze duminică informaţia furnizată de CNN. Patru surse care sunt la curent cu politica administraţiei americane au declarat anterior pentru Reuters că există un consens tot mai mare în cadrul Casei Albe pentru a ţine oficialii americani departe de Jocurile Olimpice de la Beijing.
Nu se așteaptă un boicot complet, ceea ce înseamnă că sportivii americani vor avea totuși voie să concureze. Ultima dată când SUA au boicotat complet Jocurile Olimpice a fost în 1980, când fostul președinte Jimmy Carter era în funcție.
Summitul virtual de luna trecută dintre Biden și președintele chinez Xi Jinping - văzut ca unele dintre cele mai critice discuții diplomatice ale președinției lui Biden - nu a dat rezultate semnificative. Cu toate acestea, a servit ca o reluare de bun augur a relațiilor după o deteriorare abruptă în ultimul an al administrației Trump și a ostilității continue față de administrația Biden.
Pe tot parcursul summitului din noiembrie, Biden și Xi s-au angajat într-o „dezbatere sănătoasă”, potrivit unui oficial înalt al administrației Biden prezent la discuții. Biden și-a exprimat îngrijorarea cu privire la drepturile omului, agresiunea chineză față de Taiwan și problemele comerciale.
Aproape fiecare problemă majoră pe care se concentrează Biden - inclusiv abordarea problemelor lanțului de aprovizionare, schimbările climatice, Coreea de Nord și Iran - are o legătură cu China. Iar cele două țări, care au cele două mari economii din lume, rămân în dispute privind comerțul, agresiunea militară, infrastructura globală, sănătatea publică și drepturile omului.
Biden a susținut de mult că democrațiile pot avea rezultate mai eficiente decât autocrațiile precum China și a folosit legea infrastructurii bipartizane pentru a arăta pe plan intern cum partidele politice din democrații pot lucra împreună.
Între timp, Xi și-a cimentat consolidarea puterii și încearcă să caute un al treilea mandat fără precedent la putere la cel de-al 20-lea Congres al Partidului din toamna viitoare.