Obiectivele PNRR: 434 de km de autostradă și 45.000 de hectare de pădure, până în 2026

PNRR presupune un pachet de investiții publice și reforme propuse în baza Recomandărilor Specifice de Țară 2019-2020. Aceste reforme și proiecte de investiții publice trebuie puse în aplicare până în 2026.

În total, România ar primi 14,248 miliarde sub formă de grant și aproximativ 14,935 miliarde sub formă de împrumuri pentru un total de 29,2 miliarde euro.

Câteva dintre obiectivele incluse în PNRR:

Mediu

• plantarea a 45.000 de hectare de pădure; 625 de hectare de perdele forestiere, care se vor întinde pe toate autostrăzile noi; refacerea perdelelor forestiere din perioada interbelică
• implementarea garanției pentru ambalaje
• refacerea canalelor din Delta Dunării; instaurarea de noi arii protejate și crearea unei rețele de arii protejate în orașe 
• implementarea a 553 de kituri de măsurare în timp real a poluării din aer

Transport

• construirea a 434 de km la autostrăzile A7 și A8 și amenajarea pe aceste tronsoane a 52 de stații electrice, cu 264 de puncte de încărcare
• construirea de magistrale de metrou de 12,7 km, în Bucureși și Cluj Napoca
• implementarea de trenuri cu alimentare de hidrogen pe o linie neelectrificată, în cadrul unui program pilot

Digitalizare

• conectarea tuturor instituțiilor publice printr-un cloud Guvernamental
• instruirea a 30.000 de funcționari publici în competențe digitale
• întărirea securității cibernetice pentru 65 de instituții publice
• finanțarea cărții de identitate electronică pentru 8,5 milioane de oameni
• reformarea modului de aplicare a testului IMM și transparentizarea procesului legislativ
• simplificarea procedurilor de înființare/de ieșire de pe piață a firmelor, de constituire și funcționare a punctelor de lucru
• reformarea licențelor/ autorizațiilor/certificatelor privind afacerile din România

Educație

• 50 de școli noi și 75.000 de săli de clasă dotate cu mobilier
• 1.175 SMART Lab-uri achizitionate pentru unitățile de învățământ de nivel gimnazial și liceal
• înființarea a 140 de creșe și 412 servicii complementare
• dotarea laboratoarelor de informatică în 6.100 de școli

Sănătate

• construirea sau renovarea a 200 de centre comunitare
• renovarea a 3.000 de cabinete de asistență medicală primară
• dotarea a 25 de secții de terapie intensivă pentru nou-născuți

Impactul PNRR asupra economiei: 3 scenarii

Planul Național de Redresare și Reziliență prevede 3 scenarii de creștere a economiei țării în perioada 2021-2026 în funcție de gradul de aborbție a granturilor și împrumuturilor.

Scenariul I

Scenariul I privește absorbția integrală a granturilor și a împrumuturilor, în două moduri: fie utilizarea graduală a granturilor în perioada 2021-2026, fie utilizarea a 25% din împrumuturi în 2021-2024 și 75% în 2025-2026.

Dacă acest scenariu va fi pus în aplicare, realizatorii planului prevăd că cea mai pronunțată creștere economică va fi în anul 2025, cu 1,4 puncte procentuale, pe măsură ce alocarea fondurilor se mărește gradual.

Domeniul construcțiilor va beneficia de cea mai rapidă evoluție în itervalul 2021-2026 după ce se va investi în infrastructura mare, în rețelele de apă curentă și canalizare, în investițiile aferente eficienței energetice și parțial în mobilitate.

În primul scenariu plusul care se va vedea în consumul final va oscila între 0,4 și 0,9 puncte procentuale în perioada 2022-2026.

De asemenea, investițiile vor înregistra o creștere exponențială ca urmare a fondurilor alocate, generând un plus de până la 5,2 puncte procentuale în 2025.

Ca urmare a activităților economice suplimentare generate de PNRR, se estimează un impact pozitiv și asupra principalilor indicatori care caracterizează piața forței de muncă, respectiv populația ocupată, numărul de salariați și rata șomajului.

Totoadă, în acest scenariu se mai prevede și crearea a circa 127 mii locuri de muncă

Scenariul II

Scenariul II constă în absorbția integrală a granturilor și parțială a împrumuturilor, tot în două moduri: utilizarea graduală a granturilor în perioada 2021-2026 sau utilizarea graduală a aproximativ 33% din împrumuturi în perioada 2022-2026.

Utilizarea exclusivă a granturilor ar genera o creștere economică exprimată în PIB de 4,3 puncte procentuale în perioada 2021-2026, iar anul de vârf ar fi 2023, se precizează în document. 

Scenariul III

Scenariul III prevede absorbția integrală a granturilor fără accesarea împrumuturilor, ceea ce, potrivit calculelor, ar genera o creștere a PIB de 3,4% în perioada 2021-2026.

Planul Național de Redresare și Reziliență - Documentul integral