Serviciul Judeţean al Arhivelor Naţionale Bistriţa-Năsăud a făcut un inventar al obiceiurilor populare specifice zonei, legate de Adormirea Maicii Domnului, din 15 august, sau „Sfânta Maria Mare”, una dintre cele mai importante sărbători creştine.
Potrivit informaţiilor postate miercuri pe pagina de socializare a instituţiei, locuitorii comunei Leşu obişnuiau ca, în ajunul sărbătorii, să împletească din flori, spice de grâu şi frunze de nuc cununi pe care le aşezau la troiţele de la răspântia drumurilor sau la icoanele din casă.
În zona Ţibleşului, de Sfânta Maria se adunau castraveţii copţi şi îngălbeniţi, care se crăpau şi se puneau la uscat, fiind consideraţi buni pentru durerile de măsele sau "bube rele".
În această zi erau adunate şi ultimele plante de "leac": busuiocul, măghiranul, daliile.
De asemenea, exista superstiţia că nu era bine să mergi înapoi, deoarece se considera că Maica Domnului se întrista, iar bărbaţii schimbau pălăria cu căciula, cine era văzut purtând pălărie după 15 august fiind ironizat.
În satele din zona Becleanului, era obligatoriu pelerinajul la Mănăstirea Nicula: credincioşii, cu icoana Maicii Domnului în fruntea coloanei, străbăteau pe jos distanţa până la mănăstire, cântând pricesne.
De asemenea, după Sfânta Maria începea sezonul nunţilor.