Antena 3 CNN Actualitate Inedit Obiceiul de Crăciun cu care România a intrat în Patrimoniul UNESCO | "Nicăieri nu mai găsești așa ceva, sub această formă!"

Obiceiul de Crăciun cu care România a intrat în Patrimoniul UNESCO | "Nicăieri nu mai găsești așa ceva, sub această formă!"

Redacția Antena 3 CNN
2 minute de citit Publicat la 15:50 21 Dec 2023 Modificat la 15:50 21 Dec 2023

Dacă de Crăciun creștinii sărbătoresc venirea pe lume a pruncului Iisus, de Anul Nou oamenii își leagă cele mai mari speranțe, fie ele raționale sau nu.

Momentele respective sunt marcate în mod diferit, indiferent dacă forma de manifestare este modernă sau arhaică.

"Pe măsură ce ne apropiem de sărbătorile de Crăciun și de Anul Nou, toată lumea este cuprinsă de o deschidere sufletească specială către timpurile în care adulții din prezent erau, și ei, copii.

Colindătorii care dau 'Bună dimineața la Moș Ajun' reprezintă, dacă vreți, prima filă dintr-o suită de obiceiuri care se deschide începând de mâine după-amiază, pentru a putea anunța această mare și minunată veste a nașterii Mântuitorului.

Copiii sunt cei mai puri membri ai comunității, iar numele colindătorilor variază de la o zonă etnografică în alta. În Banat te cheamă 'pizari'. În Gorj și Oltenia se numesc pițărăi (...) Este unul din obiceiurile vechi care și în ziua de azi se practică cu aceeași bucurie a copilăriei pentru a primi daruri.

Colindatul cetelor bărbătești, inclus în lista Patrimoniul UNESCO

Trebuie să spunem însă că forma cea mai importantă a tradițiilor de Crăciun este colindatul cetelor bărbătești. Este vorba de un obicei extrem de valoros care, din 2013, figurează în patrimoniul umanității sub protecție UNESCO și care ne-a făcut pe noi, românii, mândri că avem o creație literar-artistică ce nu se mai regăsește nicăieri în asemenea formă. 

Colindatul cetelor își are originea în riturile pre-creștine dedicate Zilei Soarelui Învingător, acel cult oriental adus de legiunile romane inclusiv în perimetrul nostru (...)

Pe vremuri, la solstițiul de iarnă, se credea că soarele trebuie ajutat să-și redobândească puterea pentru a da oamenilor sănătate, prosperitate și, nu în ultimul rând, acel tip de speranță că, în timpul ce se va naște, lucrurile vor fi foarte favorabile muncilor și ființei lor biologice.

Doina Ișfănoni, etnolog: "Noaptea de Anul Nou, noaptea exceselor, a energiilor dezlănțuite"

Dacă la Crăciun ne-am pregătit cu o masă bogată și am pus acolo mărturia Crăciunului, care este colacul numit Crăciun, trebuie să spunem că la Anul Nou gospodinele și-au refăcut forțele și s-au apucat din nou de bunătățile minunate pe care ele știu să le pregătească: de la produsele bazate pe carne la cele dulci.

Și un lucru foarte interesant: să nu uităm că noaptea de Revelion este noaptea tuturor posibilităților, a tuturor exceselor, a tuturor valurilor acelea de energie care stăpânește pe fiecare. Se spune așa ne debarasăm de toate lucrurile cele vechi, pentru a putea primi în felul acesta noul an, timpul ce se naște, într-o stare de purificare. Se spune că tot acest haos este imitat de oameni, reproducând cumva haosul primordial din care se naște ordinea universală. 

Așadar, de Anul Nou, putem chefui, putem să dansăm, putem să mâncăm, chiar uneori excesiv, putem bea un pahar în plus.

Iar la miezul nopții, să nu uităm să ieșim afară cu pâine, sare și un pahar de vin, să-i spunem anului care vine: 'Bun găsit, suntem în cea mai plenară formă de viață și așa să ne ții tot anul' (...)

Doina Ișfănoni, etnolog: "Anul Nou se întâmpină cu bani în buzunare"

Trebuie să avem bani în buzunare, să punem și ceva nou pe noi, pentru că zicem că se înnoiește timpul și trebuie să ne înnoim și noi.

Mai luăm și de la americani sărutatul sub vâsc, care este, dacă vreți, darul cerului, creanga de aur din vechile mituri.

Să nu uităm să ne punem o dorință, o dorință definitorie, care să nu se piardă însă în mărunțișul vieții cotidiene", a spus, la Antena 3 CNN etnologul Doina Ișfănoni.

Citește mai multe din Inedit
» Citește mai multe din Inedit
TOP articole