Această condiție afectează atât calitatea vieții, cât și sănătatea fizică și psihică a individului. Printre cele mai grave riscuri pe care le aduce obezitatea se află: riscul cardiovascular crescut, riscul de diabet și speranța de viață scăzută.
La capitolul tulburarilor psihice, obezitatea poate favoriza depresia, anxietatea, izolarea socială și tulburările alimentare.
Potrivit specialiștilor, obezitatea are două cauze cât se poate de clare – fie o dietă bogată în zahăr și grăsimi, fie lipsa exercițiului fizic. Sau, în cel mai rău caz, amândouă. Primul pas către greutatea normală a copilului tău este reprezentat de coștientizare.
"Întâi trebuie să își dea seama că copilul are o problemă. Trebuie să analizezi un pic viața copilului și chiar asta facem noi cu ei, îi instalăm anumite aplicații pe care vedem dacă copilul face partea normală de mișcare și după aceea vedem și obiceiurile lui culinare și ce mănâncă pe timpul zilei", a spus Vlahos Fotis, consultant nutriţie.
De-a lungul timpului, cercetătorii au demonstrat că un rol important îl joacă și factorii familiali. Copiii care provin din familii de persoane supraponderale au șanse crescute de a avea o greutate mai mare. De asemenea, unii copii devin obezi, deoarece părinții lor nu știu cum să pregătească alimente echilibrate din punct de vedere nutrițional.
"Nu pot să mănânc eu nesănătos sau nehrănitor și să am pretenția că copilul meu să mănânce bine. Trebuie să pornesc de la mine și să îi arăt eu că mănânc diferit. Conform științei medicale, nu poate să fie sub 1800 de calorii, dar contează că aceste calorii să fie hrănitoare. Și atunci începem să schimbăm noi obiceiurile, obligăm copilul să mănânce împreună cu noi, nu îl obligăm să mănânce ceva diferit, dar îi arătăm cum mâncăm noi", mai spune acesta.
Orice plan nutrițional ar trebui construit în funcție de toate caracteristicile specifice copilului.
Una dintre cele mai importante este mișcarea – cât de des și cât de multă face.
"Un copil care trăiește într-o casă sau într-o casă cu curte face foarte lejer 20 de mii, 30 de mii, 40 de mii, 50 de mii foarte lejer. Iar noi când monotorizăm copiii din oraș, vedem că nu face mai mult de 5000-6000 de pași și ca să traducem asta înseamnă că un copil din sat poate mânca mult mai mult, dar hrănitor decât un copil de oraș. Noi venim cu obiceiurile din sătucul nostru, din mâncarea de la bunica sau de la mama, care este pentru 30.000 de pași și îi dăm unui copil care face de 5.000 de pași și noi după aceea ne mirăm de ce copilul se îngrașă", adaugă Vlahos Fotis.
Odată cu pubertatea este important ca medicul nutriționist să îi explice copilului tău ce înseamnă consumul energetic dintr-o zi, care e raportul între aport și consum, cum poate face alegeri înțelepte și ce activitate fizică ar trebui să practice. Toate acestea fac parte din educația necesară copiilor pentru un stil de viață sănătos.
"Când copiii, de exemplu, vin la noi și îi cântărim și vedem că are un procent de grăsime mai mare noi i-o prezentăm ca ceva în plus. Abordarea trebuie să fie foarte prietenoasă, noi nu vrem să lovim copilul, nu vrem să îi arătăm că face ceva rău, noi vrem să îi încurajăm să aibă obiceiuri mai bune", mai spune consultantul în nutriţie.