Longevitatea umană a ajuns un subiect important de cercetare la nivel mondial, mulţi specialişti încercând să afle de ce unii oameni trăiesc mai mult decât alţii, progresele fiind inegale, potrivit sciencedaily.com.
O echipă de oameni de ştiinţă de la Universitatea din Copenhaga, Danemarca, a identificat acum o proteină despre care există dovezi că poate influenţa longevitatea oamenilor.
Cercetătorii au pornit de la analiza unui grup de proteine controlat de factorul de transcripţie FOXO, cunoscut ca un hub de reglare a longevităţii în organism.
În acest grup, cercetătorii au identificat o proteină, denumită OSER1, despre care au obţinut dovezi că are o influenţă importantă asupra traiului îndelungat.
„Am identificat această proteină care poate extinde longevitatea.
Este un nou factor de creştere a longevităţii, fiind o proteină care există la multe animale, precum muşte de fructe, nematode, viermi de mătase, dar şi la oameni”, a declarat prof. Lene Juel Rasmussen, coautor al studiului.
Cercetătorii au analizat date privind prezenţa proteinei la diferite animale şi au comparat informaţiile cu cele dintr-un grup de oameni, pentru a verifica dacă efectele sunt similare.
„Dacă gena există doar în modelele animale, poate fi greu de transpus în sănătatea umană, motiv pentru care am analizat încă de la început potenţialele proteine asociate longevităţii care există în multe organisme, inclusiv la oameni.
Pentru că, în definitiv, suntem interesaţi să identificăm gene ale longevităţii umane pentru posibile intervenţii şi dezvoltări de medicamente”, a explicat cercetătorul Zhiquan Li, autor principal al studiului.
După ce au demonstrat efectul OSER1 asupra longevităţii, cercetătorii analizează în prezent modul în care proteina funcţionează la nivelul celulelor, în modele preclinice.
„Acesta este primul studiu care demonstrează că OSER1 este un regulator semnificativ al îmbătrânirii şi longevităţii.
În viitor, sperăm să oferim indicii despre bolile specifice legate de vârstă şi procesele de îmbătrânire pe care OSER1 le influenţează”, a mai spus Zhiquan Li.
Următorul pas este identificarea unor posibile ţinte terapeutice în legătură cu proteina OSER1, pentru afecţiuni asociate îmbătrânirii, precum bolile metabolice, cardiovasculare şi neurodegenerative.