Are în componența sa elementul nik-: avem vb.nikáo"a învinge" şi subst.nike"victorie", așadar inseamnă victorie, învingător. Iar asta explica popularitatea lui Nicolae în onomastica greacă.
Nike era și numele zeiței Victoriei, iar Nikátor sau Nikephóros erau și supranume ale lui Zeus. Nikephóros ar fi dat şi românescul Nichifor.
A doua parte a lui Nikólaos este laós sau leós "popor". Aşadar, Nicolae înseamnă victoria poporului, izbânda neamului. Numele a trecut din greacă în latină şi a devenit un prenume important pentru creştini. La noi a intrat în perioada veche de la popoarele vecine.
În documentele din secolul al 15-lea gasim Nicola şi Nicula. Apoi Nicoară, Necoară, Micolai, Sînicoară. Toate diminutivele: Neculuță, Niculăiță, Nică, Nicu, Nicușor, Nicuțu, Naie, Năică, Năiță.
Şi variantele moderne ale numelui reyultate din împrumuturi occidentale: Nicoleta, Coleta, Nic, Nichi, Nicholas, Nicole.
Sfântul Ierarh Nicolae este un mare sfânt al Bisericii Ortodoxe. E simbolul dărniciei. S-a născut într-o familie bogată şi după moartea părinţilor şi-a împărţit întreaga avere săracilor şi s-a călugărit.
Când a ajuns mitropolit, Sfântul Nicolae îi ajuta pe cei necăjiţi cu mâncare, bani sau sfaturi. Sfântul Nicolae în popor înseamnă şi vărguță cu care se pedepsesc copiii. Sensul vine probabil din obiceiul de a păstra vărguţa în spatele imaginii sfântului.