Noul ministru al Dezvoltării, Cseke Attila, cere o Lege a Bucureștiului și anunță termen pentru noul Cod al Urbanismului

Ministrul desemnat al Dezvoltării, Cseke Attila, a dclarat, luni, că este necesară o Lege a Capitalei şi a anunţat că în luna februarie intenţionează să aprobe noul Cod al urbanismului, care are o formă deja agreată cu parlamentarii de specialitate.

"Bucureştiul este una dintre capitalele din Uniunea Europeană care n-are o lege propriu-zisă. Fiţi sigur, şi textul constituţional nu ne ajută foarte mult legat de Bucureşti, astfel încât acest Guvern, îşi asumă ca în acest mandat, cât mai rapid posibil, să aibă o Lege a Capitalei, care va trebui trecută şi în Parlament. Marile capitale din Uniunea Europeană au o asemenea lege, în care se stabilesc toate aceste raporturi şi relaţii între Primăria Generală şi primăria de sector, atât din punct de vedere financiar, cât şi din punct de vedere al documentaţiilor de urbanism", a declarat Cseke Attila la Parlament, la finalul audierilor din Comisiile reunite de administraţie.

În ce priveşte documentaţia de urbanism, el a amintit că în 2021 şi 2022 a avut mai multe dezbateri cu primarul general şi cu primarii de sectoare, cu arhitectul-şef al Capitalei, cu arhitecţii-şefi de la sectoarele Bucureştiului, astfel încât să promovăm în Codul urbanismului o soluţie agreată de toată lumea.

"Astăzi, în Parlament, avem o soluţie agreată atunci, în 2022, de toată lumea. Trebuie să vedem când reluăm acest Cod al urbanismului. În februarie vrem să-l aprobăm. (...) În 2022 am avut o soluţie agreată de toată lumea", a adăugat Cseke Attila, citat de Agerpres.

Pe de altă parte, el a precizat că va fi o discuţie atât în coaliţie, cât şi în Guvern despre textul final al "ordonanţei trenuleţ".

"Nu pot să mă pronunţ astăzi. (...) Eu sunt de acord cu orice dezbatere, sunt descris la orice dezbatere pentru a discuta de criterii specifice şi criterii profesionale. (...) Noi trebuie să facem în aşa fel încât locuitorii din aceste UAT-uri, din aceste comune, din aceste oraşe, din aceste localităţi să vadă beneficiul colaborării între unităţi administrativ-teritoriale. Dacă vrem să impunem de sus, atunci s-ar putea să ajungem în situaţia în care s-au ajuns referendumurile locale de la Oradea şi Buzău, care au eşuat pentru că s-a încercat cumva, oarecum forţat. Oamenii trebuie întrebaţi. (...) Trebuie mers pe mecanismul voluntar în care investiţia şi dezvoltarea localităţilor să ajute oamenii să vadă şi beneficiile colaborării între UAT-uri", a explicat ministrul desemnat al Dezvoltării.

Potrivit acestuia, autorităţile locale şi comunităţile locale reprezintă motorul dezvoltării acestei ţări atât la absorbţia pe fonduri europene, cât şi la absorbţia pe fonduri naţionale.

"Nu trebuie să îi privim ca fiind numai consumatori de bani. Aduc o dezvoltare. În al doilea rând, este un serviciu public. Administraţia publică nu este o chestiune de profit. Nu vorbim de un agent economic care are 100 lei intrare şi trebuie să iasă cu 101 lei să aibă profit. Administraţia publică locală şi cea centrală trebuie să producă calitate în serviciul public pentru cetăţean. Şi aici avem foarte mult de lucru. Într-adevăr, aici avem foarte multe lucruri, atât la administraţia publică centrală, cât şi la administraţia administraţia locală. Sunt - şi aţi văzut în programul de guvernare - măsuri de comasări de instituţii publice de la nivel central până la nivelul deconcentratelor, pe care le vom face, pentru că sunt astăzi ministere care au patru-cinci deconcentrate în fiecare judeţ şi evident că se poate folosi banul public mult mai eficient. De asemenea, trebuie eficientizată administraţia publică - şi centrală, şi locală. Salarizarea, din punctul nostru de vedere, trebuie să meargă spre criterii de performanţă. Performanţa trebuie să primeze, pentru că nu toţi produc la fel în administraţia publică centrală şi locală", a explicat el.

Întrebat dacă ar fi mai eficiente judeţele sau regiunile, Cseke Attila a răspuns: "Noi putem să punem tot felul de variante. Ideea este că astăzi Constituţia nu ne permite să facem regiuni. Deci, trebuie să mergem cu aceste judeţe pe care le avem. În momentul în care se modifică Constituţia, sigur putem să discutăm de o regionalizare".