O echipă impresionantă de experți a pus pe masa guvernanților, în premieră, un set de măsuri, reguli și legi care fac tranziția către tehnologii moderne de supraveghere a pădurilor.
Aceștia propun pedepse aspre pentru hoții de lemne, dar și soluții pentru reducerea tăierilor de lemn și pentru creșterea suprafețelor verzi ale României.
Este un document adaptat legislațiilor din peste 17 țări care au reușit să gestioneze eficient fondul silvic național.
"În primă fază am interogat sistemul SUMAL 2.0 după criteriul numărului de înmatriculare a autoutilitarei, materialul lemnos nu era înregistrat în aplicația SUMAL, deci nu avea un aviz e însoțire.
Citește și: Casele pasive, tot mai populare în România. Proprietarii scapă de facturile la gaze și curent
Imediat am apelat numărul de urgență 112 pentru a putea fi oprit în trafic întrucât era pe un drum public", a spus Dimitrie Chira, consilier superior Garda Forestieră Suceava.
Pedepse mai aspre pentru hoții de lemne
Noul Cod Silvic aduce pedepse mai aspre pentru hoții de lemne care vor putea fi prinși, printr-un singur click, cu ajutorul noii variante SUMAL, o aplicație care urmărește traseul lemnului scos din pădure.
Introducerea de date false în această aplicație se pedepsește cu până la 5 ani de închisoare.
"În viitor, orice volum mai mare de 5m³ și orice volum mai mare cu 20% decât cantitatea declarată va însemna în mod automat și confiscarea autovehiculului cu care se face acel transport", a declarat ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Mircea Fechet.
În plus, utilizatorul nu va mai putea să exploateze sau să transporte lemn.
Aplicația e doar un instrument de lucru prin care Noul Cod Silvic face ordine în sistem. 40 de experți din trei instituții universitare prestigioase și-au adus cea mai bună contribuţie în domeniu.
"De foarte mulți ani s-a constatat și s-a dovedit de altfel și în instanță, că nu mai avem de a face cu fenomenul acela sporadic de furt, să căutăm hoțul de lemne, că s-au furat câțiva metri cub sau mai mult dintr-o pădure. Acum, datorită noilor instrumente implementate, avem de a face cu o tendință de fapte de corupție", a declarat profesorul universitar Laura Bouriaud.
Noul Cod Silvic face tranziția către tehnologii moderne de monitorizare video a pădurilor și a drumurilor silvice. De exemplu, suprapunerea unor imagini satelitare succesive permite descoperirea zonelor unde a dispărut pădurea.
Proiectul de lege care va ajunge în curând în Parlament propune inființarea Consiliului Național pentru Silvicultură, cu rol de filtru ETIC în aprobarea actelor normative.
În plus, toți proprietarii de pădure din România vor fi incluși în Registrul Național Forestier
Apare și conceptul de "insule de îmbătrânire", un mecanism prin care suprafețele de pădure de minimum 0,1 ha, cu rol în menținerea biodiversității, vor fi protejate de tăieri.
"În aproape jumătate din suprafața împădurită a României va fi interzis tăiatul pădurilor la ras, dacă acest lucru era interzis până la acest nou cod silvic doar în parcurile naționale, acum extindem această interdicție și în parcurile naturale și în toate ariile naturale protejate din România", a mai precizat ministrul Mediului.
Noul Cod Silvic definește de asemenea interesele și incompatibilitățile pentru personalul domeniului silvic și propune accesul liber în fondul forestier pentru oricine dorește să se bucure de frumusețea pădurilor noastre.