Premierul Marcel Ciolacu a anunțat luni, în Parlament, că Roxana Mînzatu este propunerea României pentru funcția de comisar european. El a adăugat că, în perioada următoare, va discuta cu președinta Comisiei Europene despre portofoliul de comisar care va reveni țării noastre.
După şedinţa cu grupurile parlamentare am avut mai multe discuţii telefonice, acum voi merge la Guvern şi voi face nominalizarea pmentur viitorul comisar European, în persoana doamnei Roxana Mînzatu, urmând ca în perioada următoare să continui discuţiile cu preşedinta Comisiei, pentru a închide şi portofoliul” a spus premierul Ciolacu.
El a precizat că atributul anunţului în ceea ce priveşte atribuţiile şi portofoliul revine preşedintei Comisiei.
Cine este Roxana Mînzatu
Roxana Mînzatu (n. 1 aprilie 1980, București, România) este un europarlamentar român ales pe listele Partidului Social Democrat la alegerile din iunie 2024. Anterior, între ianuarie 2022 și iulie 2024, a ocupat funcția de secretar de stat coordonator al Departamentului pentru Evaluarea și Monitorizarea Integrată a Programelor Finanțate din Fonduri Publice și Europene.
În perioada 2016-2020, a fost deputat PSD, iar în 2019 a deținut funcția de ministru al fondurilor europene. Anterior, în 2015, a fost secretar de stat în Ministerul Fondurilor Europene, responsabilă de reforma sistemului achizițiilor publice, iar din septembrie 2015 până în ianuarie 2016 a condus Agenția Națională pentru Achiziții Publice.
În 2009, Roxana Mînzatu a fost subprefect al județului Brașov, iar între 2004-2008 și 2011-2012, a fost consilier județean PSD în Consiliul Județean Brașov.
Cu o experiență profesională de 20 de ani în domeniul gestionării și implementării fondurilor europene, Mînzatu și-a început cariera în martie 2004, ca euroconsilier în Ministerul Integrării Europene.
Printre prioritățile sale se numără sprijinirea antreprenoriatului și a IMM-urilor, promovarea femeilor în viața publică și antreprenoriat, abordarea integrată a finanțării publice în sectorul apei și canalizării, precum și dezvoltarea industriei apei ca proiect de țară. Roxana Mînzatu este membru al Partidului Social Democrat din anul 2000.
La nivel parlamentar, în Camera Deputaților a activat ca secretar în cadrul Comisiei pentru Industrii și Servicii și ca membru în cadrul Comisiei pentru Afaceri Europene.
De la preluarea mandatului de deputat și până în prezent, Roxana Mînzatu a luat cuvântul în plen de 63 de ori. Dintre cele 63 de intervenții, 17 au fost declarații politice. În actualul mandat de parlamentar, Mînzatu a inițiat 81 de propuneri legislative, 26 dintre acestea fiind promulgate legi.
În Parlament, Roxana Mînzatu s-a implicat în dezbaterile pe marginea Legii Adopției, a susținut Legea privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice – prin amendamente dedicate salarizării din fonduri europene și a promovat Legea care prevede creșterea salariului minim în domeniul construcțiilor. În același timp, Roxana Mînzatu este unul dintre promotorii programului de finanțare guvernamentală StartUp Nation.
Prioritățile mandatului ministerial din iunie 2019 până în octombrie 2019 au fost sănătatea și digitalizarea serviciilor publice.
Cea mai importantă inițiativă a fost lansarea descentralizării unei componente a fondurilor europene 2021-2027 către cele 8 regiuni de dezvoltare. În consecință, în prezent, 11 miliarde Euro, fonduri UE, sunt gestionate de către cele 8 agenții pentru dezvoltare regională în parteneriat cu Comisia Europeană.
De asemenea, ea a propus crearea unui Program Operațional dedicat sănătății, care să integreze toate intervențiile de finanțare anterior fragmentate, de la investiții în ambulatorii și în infrastructura spitalicească, digitalizare, screening și prevenție, instruire, cercetare medicală.
Este absolventă a facultății de Științe Politice în limba engleză la Universitatea din București (2002) și a unui Master în Integrare Europeană (2005). De asemenea, este absolventă a Harvard Kennedy School Public Leadership Credential (2022) și fellow al Vital Voices Engage, un program dedicat leadershipului feminin. Are formare ca manager de proiect și trainer, activități în care a și profesat, în mediul privat.
Țările din UE îi refuză Ursulei von der Leyen o Comisie Euopeană cu paritate de gen
Noua Comisie Europeană, care va fi continua să fie prezidată de Ursula von der Leyen, nu va obţine paritatea de gen, deoarece majoritatea statelor membre au propus doar bărbaţi pentru posturile de comisari, în pofida faptului că politiciana germană ceruse ca fiecare capitală europeană să propună o femeie şi un bărbat, aminteşte EFE, potrivit Agerpres.
Distribuţia portofoliilor, care înregistrează un echilibru de aproape 50% în actualul executiv european - cu 13 femei şi 14 bărbaţi în configuraţia actuală -, va presupune o echipă cu aproximativ de două ori mai mulţi bărbaţi decât femei pentru următorii cinci ani.
Din numele cunoscute până în prezent, doar şapte sunt femei (Germania, Croaţia, Estonia, Spania, Finlanda, Portugalia şi Suedia), listă la care s-ar putea adăuga Bulgaria, care a fost singura ţară care a propus, la termenul limită stabilit pentru 30 august, un bărbat şi o femeie.
Propunerile Sofiei sunt fosta şefă a diplomaţiei bulgare, Ekaterina Zaharieva, şi fostul ministru al mediului Iulian Popov.
În Belgia, două nume sunt vehiculate, cel al actualului comisar pentru justiţie, Thierry Reynders, care şi-a manifestat interesul de a continua în executivul comunitar, după ce încercarea sa de a prezida Consiliul Europei a eşuat, şi cel al şefei diplomaţiei belgiene, Hadja Lahbib, ambii liberali francofoni.
În echipa de 27 de înalţi funcţionari care vor forma Colegiul comisarilor, câte un portofoliu de comisar pentru fiecare ţară membră a UE, ar putea în continuare să se înregistreze schimbări, pentru că însăşi Von der Leyen poate respinge candidaţi.
Iar odată ce echipa a fost acceptată şi portofoliile distribuite, Parlamentul European va examina fiecare candidat în parte şi va trebui să aprobe Comisia Europeană în ansamblul său, dat fiind că legislativul european a susţinut-o pe politiciana creştin-democrată germană pentru un nou mandat la conducerea executivului european.
Chiar dacă au existat ajustări (în ultima legislatură au fost schimbate două propuneri), este greu de imaginat o schimbare atât de amplă încât să ducă la o Comisie Europeană cu paritate de gen.
Nu este obligatoriu ca executivul european să aibă această caracteristică, iar tratatele cer doar să se respecte un echilibru de gen, politic şi geografic. Totuşi, obţinerea parităţii de gen a fost unul dintre obiectivele Ursulei von der Leyen, cea care în 2019 a devenit prima femeie care a prezidat Comisia Europeană.
În ciuda lipsei de chipuri feminine de pe listă, unele dintre cele mai importante posturi vor fi ocupate de femei, începând cu cea de preşedintă a Comisiei Europene şi continuând cu înalta reprezentantă pentru politica externă a UE, fosta şefă de guvern din Estonia, liberala Kaja Kallas.
Kallas, a cărei ţară - care a făcut parte din Uniunea Sovietică - se învecinează cu Rusia, are un discurs dur împotriva Moscovei şi îl va înlocui pe spaniolul Josep Borrell în fruntea diplomaţiei comunitare.
Echipa
În cazul Spaniei, candidata desemnată este actualul ministru al energiei şi mediului în guvernul de la Madrid, Teresa Ribera. În principiu, Ribera nu va deţine un portofoliu specific pentru mediu, energie sau climă, aşa cum s-a speculat, ci mai degrabă îşi va asuma un portofoliu "transversal" de natură economică şi industrială, Spania vizând totodată şi un post de vicepreşedinte pentru comisarul său, potrivit declaraţiilor unor surse diplomatice pentru EFE.
Alături de Kallas şi Ribera, şefa diplomaţiei Suediei, Jessika Roswall, ar urma să-şi facă debutul în Comisie dacă va fi validată. Finlanda a propus-o pe europarlamentara Henna Virkkunen, iar Luxemburgul pe europarlamentarul Christophe Hansen.
Guvernul italian îl va propune pe ministrul afacerilor europene, Raffaele Fitto, pentru un post în viitoarea Comisiei Europeană, a declarat vineri ministrul apărării, Guido Crosetto. Italia speră la un post cu mare greutate, precum unul de vicepreşedinte cu un rol major, în pofida faptului că partidul Fraţii Italiei (FdI) al premierului Giorgia Meloni a votat împotriva unui nou mandat pentru Von der Leyen. Fitto este unul dintre cei mai moderaţi membri ai FdI, după ce anterior a fost creştin-democrat şi apoi a făcut parte din partidul Forza Italia al lui Silvio Berlusconi.
Austria l-a propus pe ministrul de finanţe Magnus Brunner, Cehia pe şeful industriei şi comerţului Jozef Sikela, iar Grecia pe guvernatorul Macedoniei centrale, Apostolos Tzitzikostas.
Irlanda l-a propus pe ministrul de finanţe Michael McGrath, Malta pe consilierul prezidenţial Glenn Micallef, Polonia pe ambasadorul Varşoviei la UE, Piotr Serafin, Slovenia pe avocatul Tomaz Vesel, iar Ciprul pe fostul ministru al sănătăţii Costas Kadis. Europarlamentarul Andrius Kubilius a fost opţiunea exprimată de Lituania, Portugalia a desemnat-o pe fosta deţinătoare a portofoliului finanţelor Maria Luis Albuquerque, iar Danemarca pe ministrul pentru cooperare şi politici climatice globale, Dan Jurgensen.
Premierul român Marcel Ciolacu a anunţat că luni va trimite propunerea pentru funcţia de comisar european din partea României către Comisia Europeană. "Am vorbit cu şefa Comisiei Europene. După şedinţa de partid o să merg la guvern şi o să trimit propunerea", a declarat Ciolacu, care a fost întrebat, înainte de şedinţa Consiliului Politic Naţional al PSD, dacă a trimis la Bruxelles propunerea României pentru postul de comisar european. Premierul român a menţionat că va transmite o singură propunere pentru această funcţie.
Cât despre "veterani", Thierry Breton (Franţa), Valdis Dombrovskis (Letonia), Wopke Hoekstra (Olanda), Oliver Varhelyi (Ungaria), Maros Sefcovic (Slovacia) şi Dubravka Suica (Croaţia) doresc să continue în executivul european, cu menţiunea că există cutuma ca toţi comisarii care rămân să primească alt portofoliu decât cel avut în Comisia în exerciţiu.
Program
Von der Leyen a schiţat şi a convenit deja asupra unei foi de parcurs pe care trebuie să o dezvolte şi să o implementeze în următorii cinci ani.
Astfel, şefa executivului european a decis să acorde prioritate unor domenii precum competitivitatea şi apărarea, dar Comisia va continua să sprijine tranziţia ecologică şi digitalizarea, conform orientărilor prezentate de Von der Leyen, care are sprijinul în Parlamentul European al unei majorităţi formate din populari, socialişti şi liberali, şi ar putea conta şi pe sprijinul verzilor.