Când ar putea România să intre în Schengen terestru. Ultimul mesaj din Austria e un semnal
Publicat acum 10 minute
Lovitură năucitoare pentru președintele Klaus Iohannis.
Șeful statului este în pericol să piardă una dintre cele mai importante puteri ale sale.
Zilele acestea s-a vehiculat că ministrul justiției, Tudorel Toader, ar fi gândit o strategie în cazul în care Klaus Iohannis ar refuza prima propunere pentru șefia DNA.
Bomba este că, de fapt, șeful statului nu are niciun cuvânt de spus în privința numirii, potrivit unde decizii CCR din ianuarie 2018.
"Președintele României nu are nicio atribuție constituțională expresă care să justifice un drept de veto în această materie. Prin urmare, dacă legiuitorul organic a ales o asemenea procedură de numire, menținând un veto prezidențiabil limitat la refuzarea unei singure propuneri de numire în funcțiile de conducere prevăzute la art.54 alin.(1) din lege, el a respectat rolul constituțional al ministrului justiției în raport cu procurorii, Președintelui conferindu-i-se atribuția de numire în considerarea solemnității actului și a necesității existenței unei conlucrări permanente în cadrul executivului bicefal", se arată în decizia CCR nr.45 din 30 ianuarie 2018.
Informația a fost prezentată, vineri, de Andreea Sava la "Ediție specială" și comentată, în exclusivitate, la Antena 3 de fostul judecător CCR Toni Greblă.
"Nu există niciu motiv acum întemeiat pentru care Curtea Constituțională să-și schimbe propria jurisprudență, însă în decizia CCR se face un prim apel la conlucrarea între instituțiile și autoritățile statuluiute .
Buna colaborare între instituții, bunele practici politice, dialogul rațional ar trebui să fie principii pe baza cărora să fie rezolvate asemenea dispute și nu prin solicitarea în mod regulat a CCR să tranșeze nu conflicte constituționale, ci conflicte politice", a spus Greblă.
Potrivit fostului judecător CCR, CSM ar fi trebuit să emită mai repede un aviz pentru ca DNA să aibă cât mai repede o conducere care să reprezinte startul unei reforme ce poate să ducă la normalizarea activității sale.