Ministrul Muncii și cel al Fondurilor Europene încearcă să convingă oficialii Comisiei Europene să renunțe la procentul de 9,4% din PIB stabilit în PNRR pentru pensii, ca să poată fi reglate inechitățile din sistemul național, dar și pentru o nouă lege a pensiilor.
Guvernul de la București cere ca acest procent de 9,4% din PIB pentru plata pensiilor să fie schimbat, să fie înlocuit cu un indicator anual care să fie și el raportat la produsul intern brut, însă un indicator care să permită Guvernului să majoreze pensiile atunci când economia permite acest lucru. Spuneau oficialii de la București, că acest procent impus României îi ține pe români în sărăcie. Sunt discuții care se poartă la Bruxelles de aproape două ore.
Inițial, aceste discuții au început între ministrul Investițiilor Europene, Marcel Boloș, și delegația Comisiei Europene. Ulterior, s-a alăturat și ministrul muncii, Marius Budăi. Marius Budăi gestionează portofolii importante, teme importante precum reforma pensiilor speciale, dar și reforma pensiilor din sistemul public.
Scenariile pentru pensiile românilor. Care este pericolul să fie înghețate
În ceea ce privește reforma pensiilor speciale, este cuprinsă cererea numărul trei de plată. Comisia Europeană a cerut ca acestea să fie aliniată la principiul contributivității.
Guvernul nu a reușit să facă pe deplin acest lucru și cere o păsuire și, de asemenea, vor cei de la Guvern să fie păstrate pensiile militarilor.
În ceea ce privește sistemul public de pensii, există această negociere 9,4% din PIB trebuie să dispară și negocieri sunt purtate și cu privire la legea salarizării bugetare, pentru că ne impune Comisia Europeană ca sporurile acordate bugetarilor să fie de maxim 20%.
"Suntem singura țară care am introdus o astfel de constrângere"
Doina Pârcălabu, fost președinte al Casei Naționale de Pensii și lider senior pe PUSL a comentat aceste negocieri şi a precizat următoarele:
"Din păcate, suntem singura țară care am introdus o astfel de constrângere și, culmea, nu a fost introdusă această prevedere la capitolul de asigurări sociale sau protecție socială, ci la capitolul de sustenabilitate fiscală, ceea ce nu cred că era cel mai potrivit loc unde să avem astfel de reglementări, cu atât mai mult cu cât discutăm de niște pre-niște constrângeri, așa cum spuneam pentru o perioadă îndelungată de timp, ori noi suntem cu sistemul de pensii într-o reformă continuă.
Să nu uităm că din 10 în 10 ani tot ne uităm la legislația privind pensiile și de fiecare dată constatăm că avem lucruri de reformat și, iată, am venit și cu această constrângere fiscală, până la urmă financiară, în ceea ce privește situația pensionarilor din România.
Mai mult decât atât, să nu uităm că pe partea de asigurare a finanțării pensiilor noi avem un buget distinct. Într-adevăr, suntem în situația în care bugetul nu se susține în totalitate din contribuții, dar sistemul nu este vinovat de faptul că politica fiscală în România a fost modificată atât de des și nivelul contribuțiilor a fost la fel de des modificat.
Nu putem să spunem că veniturile pensionarilor din România trebuiesc înghețate în condițiile în care toate celelalte directive și regulamente europene vorbesc de pensii adecvate și reformarea sistemelor de securitate socială în sensul adecvării nivelului beneficiilor. Într-adevăr, acea măsură a fost neinspirat introdusă în acest plan, în acest proiect și ea el trebuia discutat și larg dezbătut, discutat și cu societatea civilă și mai ales cu publicul beneficiar.
"Acel plan nu este foarte riguros și asupra lui se revine foarte greu"
Ori ne-am trezit acum că trebuiesc respectate acele prevederi, că acel plan nu este foarte riguros și asupra lui se revine foarte greu și suntem în situația în care să zicem că putem majora pensiile în anul acesta sau anul următor, dar discutăm de o sustenabilitate fiscală pe termen mediu și lung.
Mai mult decât atât, reforma pe care ne-o propunem să o facem în cazul pensiilor bazate pe contributivitate presupune și ea, pe lângă acea actualizare permanentă a pensiilor în funcție de inflație, presupune alte costuri în sensul punerii principiului contributivității în prim plan, ceea ce înseamnă iarăși sume suplimentare", a spus Doina Pârcălabu, fost președinte al Casei Naționale de Pensii și lider senior pe PUSL la Antena 3 CNN.