Bonul fiscal nu mai e obligatoriu la tranzacțiile cu cardul. Legea a intrat în vigoare
Publicat acum 13 ore si 27 minute
Sunt negocieri intense între sindicate, patronate și Ministerul Muncii pe legea salarizării, act care ar fi trebuit să fie gata încă de anul trecut.
O nouă ierarhizare, în funcție de cât de complexă și importantă este munca, o grilă unică de salarizare și refacerea sistemului de acordare a sporurilor sunt doar câteva dintre noile reguli în funcție de care vor fi plătiți românii.
Sporurile nu vor putea să fie mai mari de 20%, iar aici sunt calcule importante mai ales legate de impact: ar putea sau nu să scadă salariile după această nouă regulă.
Un alt punct important este existența a două salarii: partea fixă și partea variabilă. Se vor acorda sporuri în funcție de performanța bugetarului, de la lună la lună. Partea fixă ar urma să rămână aceeași, iar cea variabilă să se schimbe, în funcție de munca depusă.
În noua lege a salarizării se va regăsi, de asemenea, și regula conform căreia niciun salariu nu poate fi mai mare decât cel al președintelui.
Toate aceste noi reguli sunt, de altfel, și prevederi în PNRR.
România se pregătește pentru introducerea salariului minim european
Un specialist din Ministerul Muncii a explicat, totodată, în exclusivitate la Antena 3 CNN, care sunt variantele de salarii pe care se lucrează.
În prezent, la Ministerul Muncii sunt analizate mai multe variante, însă cel mai probabil se va merge cu varianta 50% din salariul mediu pe țară.
Este vorba despre o directivă europeană care trebuie transpusă în legislația națională până pe data de 15 noiembrie a acestui an.
"În acest moment, la nivelul Ministerului Muncii și Solidarității Sociale se lucrează la transpunerea acestei directive europene care le cere statelor membre ca salariul minim brut pe țară garantat în plată să fie adecvat și să fie bazat pe formule clare, formule care să fie la rândul lor bazate pe indicatorii macroeconomici din fiecare stat membru.
Dacă ne uităm la România, noi am făcut pași importanți pentru adecvarea acestor salarii minime brute pe țară garantate în plată.
Spre exemplu, în anul 2023, din octombrie, salariul minim brut pe țară garantat în plată a devenit 3300 de lei, în timp ce salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat este de 6.789 lei.
Această directivă cere ca salariul minim brut pe țară garantat în plată să fie măcar 50% din salariul mediu. Se vede că s-a apropiat foarte mult acest salariu minim de acest salariu mediu.
Dacă ne uităm, totuși, și din iulie 2024, salariul minim brut pe țară garantat în plată va fi de 3.700 lei. Aceasta este o decizie pe care a luat-o Guvernul României în Consiliul Național tripartit din care fac parte de asemenea și sindicatele și patronatele.
Pe de altă parte, salariul mediu brut pe țară utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat în 2024 este de 7567 de lei, ceea ce înseamnă, din nou, o apropiere foarte mare a salariului minim de salariul mediu, așa cum cere această directivă europeană la care se lucrează pentru transpunere la nivelul Ministerului Muncii și Solidarității Sociale.
Acestea sunt cifrele brute pe care le utilizăm și pe care le utilizează și agenții economici în momentul în care fac plățile către angajați și către bugetul asigurărilor sociale de stat și, de asemenea, către celelalte instituții care au impuneri", a explicat Raul Giuglea, purtător de cuvânt la Ministerul Muncii, în exclusivitate la Antena 3 CNN.
În România, în prezent sunt peste 1.000.000 de angajați plătiți cu salariul minim pe economie.