Protestele împotriva prezenței turiștilor au cuprins Europa în această vară, iar cele mai proeminente manifestații au avut loc atât în state care, efectiv, trăiesc din turism, precum Spania și Grecia, cât și în țări în care acest sector deține o pondere mai redusă, precum Olanda.
O analiză CNN a căutat să identifice motivațiile de bază ale acestor fenomene sociale.
La începutul lunii iulie, protestatarii au mărșăluit prin zonele populare din Barcelona, împroșcând vizitatorii cu pistoale cu apă și scandând "Turiști, plecați acasă".
Mai recent, mii de persoane au protestat în insula spaniolă Mallorca, organizatorii afirmând că modelul local de afaceri îi sărăcește pe rezidenți și îi îmbogățește pe câțiva.
Una dintre cauzele profunde ale acestor manifestări aparent ilogice ține de problema tot mai mare a creșterii chiriilor și a prețurilor locuințelor. Este vorba de creșteri care fac aproape imposibilă achiziția și deținerea unei locuințe de către mulți dintre rezidenți.
Protestatar din Barcelona: "Ca localnic, poți să stai aici doar împreună cu 2, 3 sau 4 persoane în casă"
Carlos Ramirez este profesor la o școală de stat în Barcelona și economisește de ani de zile pentru prima sa casă, în condițiile în care salariul său este unul decent, după propriile aprecieri.
Însă prețurile din capitala catalană cresc vertiginos și Ramirez, în vârstă de 26 de ani, se teme că va fi nevoit să plece.
"Toată lumea pe care o cunosc locuiește aici. Dar singurul mod în care îți poți permite să locuiești acum în Barcelona este să împarți locuința cu două, trei sau patru persoane", a declarat el pentru CNN.
La fel ca alți locuitori din sudul Europei unde se află destinațiile populare pentru vacanțele de vară, Ramirez acuză turismul în masă pentru creșterea costurilor în piața imobiliară.
"Devine din ce în ce mai dificil pentru localnici, în special pentru cei tineri, să aibă propria locuință. Pe măsură ce anii au trecut, au venit din ce în ce mai mulți turiști", s-a plâns el.
În Barcelona, chiriile au crescut cu 68% în ultimul deceniu, potrivit primarului orașului, Jaume Collboni. Iar această tendință s-a reflectat și în alte orașe europene.
Mulți localnici spun că s-au săturat. Atunci când protestatarii anti-turism au început să tragă cu pistoale cu apă în străinii din centrul Barcelonei, pe 6 iulie, resentimentele se puteau simți în aer, își amintește Carlos Ramirez.
El spune că a fost încântat să vadă "atât de mulți" locuitori alăturându-se demonstrației, la care au participat circa 3.000 de persoane, potrivit Consiliului Municipal.
"O mulțime de oameni și o mulțime de companii îi avertizează acum pe turiști să nu viziteze Spania din cauza ostilității și a tuturor celorlalte aspecte. Sincer, cred că a funcționat", a opinat Ramirez în legătură cu capacitatea protestelor locale de a-i descuraja pe străini să mai vină.
Specialiștii în turism spun că nu turiștii sunt de vină pentru sărăcirea rezidenților
Antje Martins, expertă în turism durabil la Universitatea din Queensland, a declarat că impactul unor astfel de proteste ar putea influența, într-adevăr, deciziile privind locurile în care turiștii decid să călătorească.
"Barcelona are acum o reputație foarte proastă pentru alți turiști, care nu vor să o viziteze, pentru că sunt speriați", a spus Martins, conform CNN.
"Când văd aceste conflicte în care rezidenții se revoltă împotriva turismului... cred că este o reflectare a faptului că ei nu sunt fericiți, pentru că nu obțin niciun beneficiu din turismul la care asistă. Rezidenții care se simt excluși au, de obicei, salarii mai mici, iar unii lucrează chiar în industria turismului", a adăugat acest specialist.
Eduardo Santander, CEO al Comisiei Europene de Turism - o asociație non-profit responsabilă cu promovarea Europei ca destinație de călătorie - crede că incidentele din Barcelona sunt izolate și nu reflectă întreaga realitate a Spaniei sau a Europei.
"Pot empatiza cu ei (cu protestatarii, n.r.), nu dăm vina direct pe turiști. Vrem să facem presiuni asupra guvernului nostru pentru a schimba politicile", a spus el.
Taxă de intrare în Veneția: bună pentru Primărie, blamată de activiști
În unele orașe europene, autoritățile locale au luat măsuri abrupte, în încercarea de a ține sub control nivelul turismului.
Oficialii din Veneția au impus, recent, o taxă de intrare temporară, menită să reglementeze numărul de turiști.
Noua taxă de 5 euro, care a fost în vigoare din 25 aprilie până pe 14 iulie, a adus încasări de peste 2,4 milioane de euro, mult peste așteptări, potrivit primarului Luigi Brugnaro.
Însă sunt voci care spun că taxa nu rezolvă nimic, iar orașul moare sub impactul turismului de masă.
Susanna Polloni, de la grupul Solidarity Network for Housing, cu sediul la Veneția, a declarat pentru CNN că taxa este nocivă, deoarece induce ideea unui "Veniceland" unde trebuie să-ți cumperi un bilet pentru a intra.
Potrivit acestei activiste, turismul venețian a dus la dispariția serviciilor medicale, la înlocuirea magazinelor de cartier cu magazine de suveniruri și la creșterea prețurilor locuințelor în orașul italian inundat.
"Suntem pe cale să atingem un punct fără întoarcere. Credem că strigătul nostru de ajutor, al unui oraș care moare pentru profitul câtorva, ar trebui să ajungă la întreaga lume", a avertizat Polloni.
Taxe și în Barcelona
Primarul Barcelonei, Jaume Collboni, a anunțat recent că dorește să majoreze taxa turistică a orașului pentru unii vizitatori "de scurtă durată".
Conform municipalității, turiștii care vizitează orașul pentru mai puțin de 12 ore provoacă, de obicei, aglomerație suplimentară la principalele atracții, între care catedrala Sagrada Familia, pasajul Las Ramblas din Cartierul Gotic și Parcul Guëll.
Actuala taxă turistică este a treia cea mai mare sursă de finanțare a Barcelonei.
Anul trecut, din această taxă s-au adunat aproximativ 100 de milioane de euro, pe seama pasagerilor "de croazieră", care plătesc 6,25 de euro pentru a intra în oraș, dar și pe seama altor vizitatori, care se cazează în hoteluri.
Collboni a declarat că dorește, de asemenea, să pună capăt licențelor pentru aproximativ 10.000 de apartamente folosite în prezent pentru închirieri pe termen scurt.
Turiștii fac lucruri trăsnite
Rezidenții acuză că la problemele economice declanșate de turismul de masă se adaugă comportamentul dubios al unora dintre străini.
În Italia, la Florența, o tânără a fost filmată recent în timp ce săruta o statuie a lui Bacchus, zeul vinului și al senzualității, de care s-a frecat ulterior cu spatele, mimând un act sexual.
Tot la Florența, anul trecut, un turist a fost acuzat că a deteriorat o statuie din Fântâna lui Neptun, monument din secolul al XVI-lea situat în Piazza della Signoria.
În același an, într-o altă parte a Italiei, un grup de turiști a fost acuzat că a răsturnat o statuie valoroasă la o vilă.
Comportamentul turiștilor a fost blamat și la Barcelona, Mallorca, Magaluf și Benidorm.
Localnicii opinează că străinii fac în vacanțe ceea ce nu pot face în țările lor iar estimările sunt că protestele vor continua, până când la atingerea unui echilibru adus de eventuala investire pe plan local a profiturilor, astfel încât turismul să devină benefic și pentru rezidenți.