Mutaţia, denumită E484K, a fost depistată în 11 eşantioane cu versiunea britanică de COVID - numită şi versiunea Kent - dintr-un lot de 200.000 de mostre secvenţiate.
Aceeaşi mutaţie a fost găsită în proteina spike a versiunii sud-africane a coronavirusului.
Proteina spike (denumită astfel după forma de ţeapă vizibilă la microscopul electronic) este o glicoproteină de suprafață a virusului, responsabilă de pătrunderea în celulele umane și, implicit, de declanșarea infecției, prin legarea la receptorii specifici de la nivelul tractului respirator și al tractului gastrointestinal.
Vaccinurile anti-COVID cu tehnică ARN mesager vizează tocmai această proteină virală.
Mutaţia variantei Kent face virusul mai greu de depistat
Mutaţia E484K schimbă forma proteinei şi o face mai greu de detectat de către anticorpii organismului infectat.
Este o mutaţie care pare să facă varianta sud-africană rezistentă în faţa noilor vaccinuri - ce acţionează tocmai prin "expunerea" ARN-ului proteinei virale spike la anticorpii din organismul neinfectat.
Mutaţiile sunt frecvente la viruşi iar SARS-CoV-2 nu face excepţie. Statistic, o mutaţie poate surveni la fiecare două săptămâni. Cele mai multe mutaţii sunt neimportante.
Însă, pe măsură ce tot mai multe persoane se însănătoşesc după infecţia cu coronavirus, variantele mutante care "învaţă" să "păcălească" anticorpii capătă un avantaj competitiv, similar "superputerilor", care le ajută să supravieţuiască şi să se multiplice pe o scară mai mare, spun oamenii de ştiinţă.
Sursa: SkyNews