Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, a declarat în marţi că Banca Centrală insistă ca, în cazul OUG 114, să aibă loc o "dezlegare" a ROBOR de taxa pe active, pentru că reprezintă un atac la adresa independenţei băncii centrale.
"Este cu două tăişuri, ca să spunem aşa, dezlegarea ROBOR-ului de această ordonanţă. Dezlegarea ROBOR-ului de taxa pe active este altceva. Şi pentru asta insistăm, pentru că este atac la independenţa băncii centrale. Avem deja sesizări de la Banca Centrală Europeană şi nu răspunde sau încalcă Tratatul Unional. Şi la asta nu avem încotro. Am solicitat în mod expres ministrului de Finanţe să găsească o soluţie. Există, deci nimeni nu contestă dreptul Guvernului de a impozita inclusiv băncile. Peste tot în Europa când s-a făcut nu s-a făcut legat de rata de politică monetară, că până la urmă ROBOR-ul este o parte a politicii monetare", a spus Isărescu.
El afirmat că, în cazul în care se doreşte decuplarea ROBOR-ului de acordarea de credite, este posibil ca băncile să perceapă alte tipuri de costuri.
"Întrebarea dacă prin Ordonanţa 50 se poate rupe ROBOR-ul de ce? Înţeleg că ar trebui să se rupă de acordarea de credite. Cu alte cuvinte, referinţele la creditele de consum, cele care dor atât de mult acum. Domnule, populaţia simte că ROBOR-ul este prea mare şi din cauza că ROBOR-ul este prea mare creditul este scump. Este o percepţie corectă, dar noi vă putem spune din experienţă că, dacă condiţiile de creditare nu se îmbunătăţesc, ROBOR-ul poate să scadă şi băncile, că de aia sunt bănci, o să perceapă alte tipuri de costuri. Acesta poate să o dezvolte domnul prim-vice, dar să nu cobim. Da. Această schimbare a referinţei prin schimbarea Ordonanţei 50 este să zicem singura soluţie dacă ROBOR-ul doare, să spunem, nu este cea mai bună. Pentru că Ordonanţa 50 a fost introdusă în urma unei recomandări europene ca la credite acordate populaţiei şi la creditele ipotecare să se facă o conexie cu un indicator de piaţă", a afirmat Isărescu.
El a explicat că prin aplicarea ordonanţei 114 dobânzile la depozite vor scădea, iar taxarea activelor bancare s-a făcut "la grămadă".
"Sunt taxate şi activele bancare reprezentând rezervele minime obligatorii pe care băncile le fac la Banca Naţională, că de aia se numesc obligatoriu, ca să păstreze un minim de lichiditate, pentru că prin bănci se fac plăţile în economie. Deci aia este o obligaţie, nu este un avantaj. S-a pus taxă la grămadă şi pe titlurile de stat, pe care băncile le cumpără, adică împrumuturile pe care le dă statului român, şi pe Prima Casă. Între propunerile Băncii Naţionale de îmbunătăţire este nu numai cuplarea de ROBOR, dar şi scoaterea cel puţin a acestor trei active din bilanţul băncilor din procesul de taxare. Ordonanţa 114 aşa cum este, descurajând creditarea, va descuraja şi mai mult ratele la depozitele bancare. Investiţiile pe cale de consecinţă", a declarat Isărescu.
De asemenea, senatorul Daniel Zamfir i-a spus guvernatorului BNR ca instituţia a ratat în fiecare an ţinta de inflaţie şi l-a întrebat pe Mugur Isărescu dacă ar fi putut folosi profitul din 2009 pentru a atinge ţinta de inflaţie. Daniel Zamfir a afirmat că profitul a fost folosit, printre altele, ca guvernatorul să-şi dea bonus.
"Domnule preşedinte, noi dăm 80% din profit bugetului statului. 80% din profitul nostru în fiecare an este dat bugetului statului. Suntem unii dintre cei mai mari contribuabili. Nu toate băncile centrale fac asta. Puteţi să verificaţi oriunde. Suntem un contribuabil permanent. Suntem singura bancă centrală care are un asemenea impozit pe profit. Restul banilor de 20% se dau conform legii pe care o aveţi probabil în faţă dumneavoastră şi o cunoaşteţi, se dau pentru capitalizarea băncii, pentru fondul de rezervă şi pentru stimularea salariaţilor. Cifra aceea pe care o aveţi dumneavoastră nu era pentru noi", a spus Isărescu.
El a mai declarat că cifrele despre profiturile băncilor prezentate de senatorul Zamfir nu sunt reale şi că au existat 4 sau 5 ani de pierderi masive în sistemul bancar, iar statul român faţă de Europa nu a dat un cent pentru capitalizarea băncilor.
"Faptul că într-un an trei bănci, dintre care o bancă românească, Banca Transilvania, au avut profituri mai mari, şi într-adevăr EBA s-au situat pe primul loc, nu înseamnă să exagerăm. A fost un singur an. În colo, să vedeţi, suntem pe locul 4, 8, 14, în ceea ce priveşte profitabilitatea. De ce răspândiţi repetat în opinia publică acest neadevăr? Nu este adevărată ideea cu profiturile mari", a spus Isărescu.
Senatorul Daniel Zamfir i-a mai cerut guvernatorului să detalieze despre cumpărarea de titluri de stat de către FNI în perioada în care Mugur Isărescu a fost premier. Guvernatorul a afirmat că nu îşi aminteşte despre acest aspect şi că cel mai indicat ar fi Decebal Traian Remeş, ministru de Finanţe în perioada respectivă.
”Suspiciunile trebuie elucidate, să vedem dacă există o bază serioasă sau vorbim de păreri subiective. Având în vedere ce s-a întâmplat la nivel european, o astfel de ipoteză nu poate fi exclusă din start. Un alt aspect este ridicat de nivelul ridicat al ROBOR, un element disuasiv pentru economia românească. Costurile finanțărilor sunt descuranjante. Putem face ceva să aducem lucrurile pe un culoar mai rezonabil?” a spus Călin Popescu Tăriceanu, președintele Senatului.
”Apreciem că ați venit însoțit de toți membrii CA. Audierea de astăzi vizează exact temele anunțate în invitație, astăzi nu vom discuta nici despre bonusul de pensionare pe care vi l-ați dat și nu ați ieșit la pensie, posibilul conflict de interese al BNR cu vinul produs de dumeavoastră, astăzi vorbim doar despre ROBOR, inflație. Vreau direct să intrăm în subiect” a afirmat senatorul ALDE Daniel Zamfir.
”Nu suntem toți aici ca să impresionăm, ci ca să răspundem legii care ne guvernează. În privința finanțărilor companiilor românești, pot să detalieze cel puțin doi dintre colegii mei aici de față. Numai un număr limitat de firme din România pot intra la finanțarea bancară. Asta explică de ce gradul de intermediere financiară este scăzut și, din păcate, în scădere. Sursele de finanțare interne au ajuns mai mari decât nivelul creditării. Sunt mai mulți bani în România decât pot acorda băncile în condiții de eficiență” a explicat Mugur Isărescu.
”Am o rugăminte. Sunteți în fața Parlamentului. Noi punem întrebări. Dumneavoastră sunteți responsabil de politica monetară. De asta vreau să discutăm despre ROBOR, este prima temă de discuție, una care a suscitat mare interes. Evoluția sa influențează ratele, ca atare aș vrea să vă întrebăm niște lucruri. Este o audiere, nu conferință de presă” a explicat Daniel Zamfir.
”În noiembrie 2018 spuneați că ROBOR este un produs al pieței și BNR doar îl calculează, cu datele de la bănci. Cursul este al pieții. În 15 ianuarie spuneați că ROBOR este influențat de BNR, fiind principalul instrument de politică monetară. Când ați spus adevărul?” a continuat Daniel Zamfir.
”Să vă spun ce este ROBOR. Este un indice al pieței monetare interbancară. Este o piață formată numai din bănci. Ceea ce se numește alimentarea cu bani a economiei se face prin această piață. Băncile cotează între ele. Unele au surplus de lichiditate, altele deficit. Noi nu stăm într-un prepeleac, vedem situația monetară reală a fiecărei bănci, ce există în contul fiecărei bănci. În funcție de plăți și încasări, de alte operațiuni, are sau nu surplus de lichiditate. Unele au, altele au deficit. Tranzacționează între ele. Piața monetară este numai între bănci. Acest ROBOR este o înțelegere între bănci. Cum vă duceți la magazin și cumpărați un produs, înțelegeți prețul, plătiți și bateți palma” a spus guvernatorul BNR.
”Înțelegerea este interzisă. Nu eu sunt cel care am semnalat asta. Dumneavoastră ați semnalat în 2008 că există o suspiciune de înțelegere de tip cartelar” a intervenit Daniel Zamfir.
”Dobânzile creditelor sunt stabilite în funcție de acest ROBOR. Ar exista și alte modalități de calculare a ROBOR?” a întrebat Călin Popescu Tăriceanu.
”Ideea că fac cartel, dacă ajung cu dobânda la 3,5%, dacă cineva se duce să se împrumute la 4%, ce faci? Pui în pericol stabilitatea, 3,5% este maxim. Nu se pot cartela” a explicat Isărescu.
”Aveți în echipă oameni care știu cum s-ar putea face o anticipare privind cotațiile și lichiditățile pe care statul le-ar putea arunca în piață. Clientul bancar primește credit cu rata dobânzii plus ROBOR. Acel ROBOR este rezultatul unui efect de piață. Dacă această dobândă ar fi strict rezultatul cotațiilor, sau mai degrabă al operațiunilor, am putea fi în situația în care ROBOR să fie mai mic decât rata mediilor a dobânzilor pe piața interbancară. Eu mă gândeam, că dincolo de statutul de constatator, BNR ar putea propune modificări legislative” a intervenit senatorul PSD Șerban Nicolae.
”Totul pornește de la lege. Indicatorul de referință pentru determinarea ratelor persoanelor fizice, indicatorul ROBOR, fără să spună ce tip de indicator. Pe principiul libertății de decizie a piețelor. Evoluțiile au arătat că e bine să ne uităm și în alte zone. Este un indicator care aplatizează și perioadele de excedent de lichiditate și de deficit. Se lucrează la acest obiectiv, tehnicienii sunt în întâlniri de lucru zilnice, avem un termen să ni se prezinte concluziile, privind oportunitatea amendării modului de calcul a ROBOR și, implicit, ruperea taxei pe active de ROBOR” a spus Florin Georgescu, viceguvernator al BNR.
”Noi asta încercăm, spunem mereu de un mix echilibrat în politica bugetară cu cea fiscală. România are mulți indicatori buni și în îmbunătățire. Nu putem avea pretenția să avem un curs fix. Cursul flexibil ne-a ajutat. Hai să vedem cu s-a descurcat Bulgaria cu cursul fix. Ordonanța 114 este cel puțin o nereușită, o spun public. Este practic un impozit pe politica monetară. Ne leagă de mâini. La un atac asupra leului, dacă va trebui să majorăm dobânda, ce facem? Omorâm băncile?” a continuat Mugur Isărescu.
”Să vă spun de ce nu sunt de acord. Avem o realitate, domnule guvernator. Aveți o experiență uriașă. M-aș fi așteptat să chemați la masă Guvernul, Parlamentul, băncile, să faceți ce trebuie să se dezvolte țara asta. În ce situație suntem acum? Suntem cam cea mai săracă țară din UE, cetățenii sunt cei mai îndatorați, iar băncile au profit dublu, triplu, față de media europeană. Ăsta este rezultatul politicilor pe care le-ați gestionat. Întotdeauna ați găsit vinovat guvernele României. Vorbiți de ținta de inflație, dar nu spuneți niciodată că este mandatul BNR. Dacă ne uităm din 2009 încoace, o singură dată ați nimerit-o. Cred că vă imaginați că m-am documentat. Nu vreau să vă referiți la inflația de pe ultima lună, ci inflația medie, nu folosiți cifrele așa cum doriți dumneavoastră. Institutul național de Statistică arată că în fiecare an ați ratat ținta de inflație. În 2009 ați avut profit. Ați fi putut folosi surplusul de bani ca să atingeți ținta de inflație? Banii au fost folosiți să vă dați bonusuri. Nu mai țineți minte, sigur. Dacă ați ratat ținta de inflație, nu era bine să folosiți profitul ca să vă mențineți în ținta de inflație?” a întrebat Daniel Zamfir.
”80% din profitul nostru îl dăm bugetului statului. Restul se dau, conform legii, pentru capitalizarea băncii, fonduri de rezervă, stimularea salariaților. Cum vreți să păstrăm specialiștii? Este conform legii. Cifrele cu profitul nu sunt adevărate” a răspuns Mugur Isărescu.
Știrea inițială
Mugur Isărescu, Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), va participa, marţi, alături de întreg Consiliul de Administraţie al BNR, la audierea de la comisiile Senatului programată pentru data de 12 februarie.
„Am primit, în sfârşit, o invitaţie validă”, a afirmat joi Mugur Isărescu, Guvernatorul BNR, în cadrul briefing-ului de presă, după şedinţa de politică monetară.
Senatorul ALDE Daniel Zamfir a declarat, luni, la Parlament, că după audierea de marţi a guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, se va lămuri dacă BNR ”a intervenit sau nu să influenţeze ROBOR-ul, dacă BNR a intervenit sau nu să influenţeze cursul valutar”.
„Am anunţat cu ceva săptămâni în urmă care sunt temele pe care dorim să le discutăm cu guvernatorul Băncii Naţionale, înţeleg că, iată, vine cu întreg Consiliul Administraţiei, lucru care ne bucură foarte tare, că înţelege într-un final care sunt obligaţiile Consiliului de Administraţie al BNR. Vom discuta pe marginea ROBOR-ului şi a felului în care se calculează acest indice. Vom discuta pe marginea raportului pe care BNR l-a prezentat la sfârşitul anului în legătură cu stabilitatea financiară şi vom discuta şi despre inflaţie, tema pe care domnul guvernator a abordat-o ieri. Catgoric că va fi abordată şi problema cursului leu-euro. Având în vedere că vom sta mai bine de o oră-două, sunt convins că toat temele care frământă opinia publică vor fi dezbătute şi nu am niciun motiv să cre ca vom pleca, după acea audiere, ami în ceaţă decât suntem acum. Cred că după discuţia de mâine ne vom lămuri cu toţii dacă BNR a intervenit sau nu să influenţeze ROBOR-ul, dacă BNR a intervenit sau nu să influenţeze cursul valutar şi care este rolul BNR în stabilrea ţintei de inflaţie la noi în ţară”, a declarat, luni, la Parlament, senatorul ALDE Daniel Zamfir.
CA al BNR a fost invitat, pentru a treia oară în acest an, de comisiile reunite economică şi de buget-finanţe a Senatului la audiere pentru data de 11 februarie sau data de 12 februarie.
Reprezentanţii Băncii centrale nu au putut fi prezenţi la audierea propusă pentru 11 februarie, al ora 11:00, deoarece la acea oră era prezentat „Raportul asupra inflaţiei”, ediţia februarie 2019. BNR publică de patru ori pe an acest raport, în februarie, mai, august şi noiembrie.
CA al BNR şi Guvernatorul BNR au mai fost invitaţi în acest an de cele două comisii la data de 29 ianuarie şi la data de 7 februarie. În primul caz, Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al Băncii centrale, a susţinut că reprezentanţii acesteia nu pot fi prezenţi, deoarece invitaţia nu îndeplinea procedura. Invitaţia era semnată de senatorul ALDE Daniel Zamfir, în calitate de preşedinte ale Comisiei economice a Senatului, atât pentru poziţia lui, cât şi pentru cea a preşedintelui Comisiei de buget, finanţe şi pieţe de capital a Senatului.
Cea de-a doua invitaţie din acest an a fost făcută pentru ziua de joi, 7 februarie, când CA al BNR avea programată a doua şedinţă de politică monetară din acest an şi prima în care au discutat un raport de inflaţie în acest an.