Moşii de toamnă 2021. Pe 30 octombrie, de Sâmbăta Morţilor sau Moşii de toamnă, aşa cum este sărbătoarea cunoscută în rândul credincioşilor, se dă de pomană pentru sufletele adormiților dintr-un neam, preparatele pe care membrii familiei le aduc la biserică pentru sfinţire.
Pâinea, împreună cu vinul și colacul reprezintă alimentele care nu pot lipsi din ritualul de pomenire al adormiților. Fiecare dintre acestea au o simbolistică aparte, pe care mulți dintre credincioși nu le cunosc.
Vinul, simbol al curățirii de păcate de Sâmbăta Morților 2021
În tradiția Bisericii Ortodoxe, vinul semnifică miresmele folosite la ungerea trupului Mântuitorului Iisus Hristos după moarte, de către femeile mironosițe. De aceea, turnarea din vin pe mormânt sau peste trupul celui adormit, cât și pe colivă, este un simbol al vieţii veşnice, fără de păcat, un simbol al învierii.
Moșii de toamnă, 30 octombrie 2021. Ce simbolizează coliva în pomenirea adormiților
De Moșii de toamnă, credincioşii aduc la biserică daruri de milostenie pentru sufletele celor adormiţi, iar coliva reprezintă alimentul obligatoriu care nu poate lipsi în ritualul de pomenire al adormiților.
Grâul este ingredientul principal folosit pentru realizarea acestui preparat întâlnit în ritualurile funerare. Bobul de grâu reprezintă elementul multitudinal, un spațiu ideal între viață și moarte, în care aceste stări se generează reciproc.
Folosit în repararea colivei celor adormiți, grâul este simbolul universal al vieții, întrucât pentru ca să încolțească, să crească și să aducă roadă trebuie să fie mai întâi semănat sub brazdă de pământ, ca să putrezească. Tot așa și trupul celui răposat. Se îngroapă în pământ ca să putrezească, pentru ca apoi să învie fără stricăciune.
Astfel, coliva pregătită în ziua de Moșii de toamnă, dar și în alte sărbători destinate celor adormiți, simbolizează nemurirea sufletelor, după trecerea din această viață, asigurarea odihnei veșnice, dar și trecerea tuturor vămilor văzduhului, fără ca sufletul să aibă de suferit.
Potrivit scrierilor antropologice și religioase, zahărul sau mierea pe care femeile le folosesc la îndulcirea colivei reprezintă credința și nădejdea că sufletul celui ce a murit va avea o viață de apoi dulce și plăcută.
Ce simbolizează colacii în ritualul de înmormântare și pomenire
Biserica Ortodoxă ne învață că viața omului nu se sfârșește după moarte, și tocmai de aceea, rudele să trebuie nu-și uite adormiții după îngropare, ci să se ocupe de pomenirea acestora. Ceremonialul de pomenire are drept scop restabilirea echilibrului social, afectat de desprinderea unui membru din rândul celor vii, prin integrarea celui adormit în lumea de dincolo, iar pâinea este elementul mediator.
Din punct de vedere lingvistic, denumirea de colac are origini ebraice, deoarece în limba ebraica "challah" înseamnă pâine dospită. Colacii împărțiți de Sâmbăta Morților sunt preparați din aluat dospit și au o formă rotundă, un cerc fără început și fără sfârșit, care amintește credincioșilor de faptul că moartea, nu este cum un capat de lume, ci doar o etapă dintr-o existență, care în cele din urmă dăinuie la infinit.
În funcție de zona geografică ingredientele pot diferi în realizarea acestui preparat. În Maramureș, de pildă, s-a mers pe o linie conotațională. În această pâine nu se pune sare, doar puțin zahăr, dulcele fiind impus să remedieze suprasaturarea cu sare, venită din lacrimile vărsate de mort. În Oltenia, colaci se împletesc după o anumită tehnică şi sunt de anumite mărimi. Ei constituie elementul nelipsit al pomenirii. Gospodinele frământă îndelung aluatul pentru colaci, pentru a satisface dorința de perfecțiune a decedatului, "cu cât este mai muncită, cu atât valoarea sa spirituală crește", susține etnologul Ofelia Văduva.