Politico: România sfidează UE în scandalul pesticidelor
Publicat acum 37 minute
Prăbușirea regimului lui Bashar Assad a provocat o criză a prezenței militare ruse în Marea Mediterană, deschizând scenarii care ar putea crește tensiunea în apele strategice.
Cel mai recent semn al declinului puterii maritime a Moscovei este plecarea submarinului "Novorossiysk", care a părăsit Gibraltarul în urmă cu câteva zile și nu a fost încă înlocuit, relatează La Repubblica. Din 2013 au existat mereu unul sau mai multe submarine rusești în acțiune în marea Mediterană, considerat cea mai îngrijorătoare amenințare pentru NATO. Navele convenționale din clasa "Kilo", adică cele fără reactoare nucleare, cărora le aparține și "Novorossiysk", sunt extrem de silențioase, navighează în adâncime chiar şi aproape opt sute de kilometri și poartă rachete "Kalibr" cu rază lungă de acțiune. Unele versiuni pot lansa, de asemenea, până la douăzeci și patru de mine.
Misiunea lor a fost să țină supravegheze zone- cheie: strâmtoarea Bosfor și Canalul Suez. De câteva ori au reușit să scape de operaţiunile de căutare ale avioanelor specializate americane și ale unităților navale ale Alianței Atlantice. Amiralul James Foggo, comandantul Flotei SUA VI în 2018 spunea: "Au demonstrat capacități impresionante. Aceste submarine pot merge și lovi oriunde rămânând scufundate la adâncime. Este esențial să știi mereu ce fac."
Activitatea de tip "Kilo" are însă nevoie de un port pentru reparații și aprovizionare. Baza lor a fost Tartus, pe coasta Latakia, o zonă controlată de clanul Assad, care a fost consolidată cu cincisprezece ani în urmă cu investiții mari. Sfârșitul dictaturii a afectat însă viitorul infrastructurii: rușii se pregătesc să ia nu doar vehiculele și armamentul contingentului dislocat în Siria pentru a-l apăra pe Bashar al Assad, ci și sistemele care au protejat bazele.
Fiecare mișcare de astăzi depinde de noii conducători ai Damascului, care au suferit bombardamentele rusești de ani de zile și nu manifestă niciun entuziasm față de vechii lor dușmani. Acest lucru este demonstrat de traseul navei comerciale "Sparta", avangarda flotei care trebuie să mute echipament, astfel că încă de duminică dimineaţa aşteaptă autorizaţie de intrare în port.
Fotografiile din satelit realizate duminică evidențiază cele două fregate "Grigorivici" și "Gorșkov" poziționate la nord de porturi, de unde le pot acoperi cu tunurile și rachetele lor. Trei nave pentru operațiuni amfibie, este vorba despre moderna "Ivan Gren" și două din clasa "Ropucha", și alte două nave comerciale ajung ca să îmbarce forţele ruse. Apoi este o navă de spionaj "Yantar", care a părăsit Alexandria în urmă cu patru zile și acum se deplasează spre Marea Egee: este echipată cu submarine telecomandate pentru a explora fundul mării și este monitorizată în permanență de NATO de teama sabotării reţelelor de cabluri sau conducte de gaze aflate pe fundul mării.
Putin se află la o răscruce, ori să părăsească marea Mediterană, ori să dubleze efectivele. În primul caz, însă, riscă să compromită situaţia din Africa, unde șase țări au apelat deja la el pentru a obține soldați și mercenari, un angajament care trebuie susținut cu avioane și nave care au nevoie de escale sigure.
Întărirea trupelor rusești în estul Libiei presupune riscul unor fricțiuni cu Turcia, de asemenea sponsor militar al autorităților de la Tripoli, și cu NATO, deoarece porturile libiene sunt situate chiar în fața Cretei și a Siciliei, unde se află bazele Sigonella și Suda, fundamentale pentru controlul Africii și a Orientului Mijlociu.
În ceea ce privește submarinele, Putin poate cere Algeriei, care a achiziționat o escadrilă de "Kilo", să acorde asistență temporară ambarcațiunilor sale. Sau să facă o alegere drastică și să trimită un submarin cu propulsie nucleară în misiune în Mediterana, care poate rămâne în misiune luni de zile fără să iasă vreodată la suprafață, aşa cum s-a întâmplat deja în toamna anului 2022, în cel mai dramatic moment al confruntării atomice dintre Rusia și Occident.