Telenovelă politică în Germania: cel mai popular ministru se retrage pentru a-i permite cancelarului Scholz să candideze din nou
Publicat acum 3 ore si 25 minute
Alarmele anti-aeriene au sunat joi dimineață în estul Ucrainei, momentul fiind surprins de echipa Antena 3 CNN care se află pe front, în zona Harkov. Deja mai multe oraşe importante au rămas fără electricitate şi apă după ce Rusia a atacat cu peste 100 de rachete şi drone centralele electrice din Ismail, Kiev sau Odesa. Reprezentantii CIA sustin că Rusia va lansa o contraofensivă pentru a recupera teritoriul din regiunea Kursk, pe care trupele ucrainene l-au capturat, dar forțele ruse se vor confrunta cu o "luptă dificilă".
"Sirenele sună încă de dimineață în zona Harkov. În mod normal ar trebui să mergem spre un adăpost, dar nu există așa ceva in zona unde suntem. O să încercăm să ne adăpostim lângă un bloc.
Majoritatea oamenilor au început să se obișnuiască în ultimii 2 ani șu jumătate cu aceste alarme și aproape că nu le mai bagă în seamă.
Luptele se dau la aproximativ 30 -40 de km de locul unde suntem în Harkov.
Incursiuni au loc și ziua și noaptea, atât din partea ucrainenilor, cât și a trupelor internaționale venite să sprijine armata ucraineană.
Alarma e destul de îndelungată, de 2 – 3 minute, ceea ce înseamnă că atacul cu elemente de artilerie e destul de puternic și are loc în apropiere. Cu cât alarma se aude mai tare, cu atât amploarea atacului e mai mare", a transmis Laurențiu Rădulescu, corespondentul Antena 3 CNN pe frontul din Ucraina.
Bombardamente în Harkov. FOTO: Hepta
Președintele ucrainean Volodymyr Zelenskiy a declarat că războiul cu Rusia se va încheia în cele din urmă prin dialog, dar că Kievul trebuie să aibă o poziție puternică și că va prezenta un plan președintelui american Joe Biden și celor doi potențiali succesori ai săi. Liderul ucrainean, adresându-se unei conferințe de presă, a declarat că incursiunea Kievului în regiunea rusă Kursk, veche de trei săptămâni, face parte din acest plan, dar că acesta cuprinde și alte măsuri pe plan economic și diplomatic.
"Punctul principal al acestui plan este de a forța Rusia să pună capăt războiului. Și îmi doresc foarte mult acest lucru - (ca acesta să fie) corect pentru Ucraina", a declarat el reporterilor la Kiev despre războiul lansat de invazia la scară largă a Rusiei în februarie 2022.
El nu a detaliat pașii următori, dar a spus că va discuta planul și cu vicepreședintele democrat Kamala Harris și probabil și cu republicanul Donald Trump, cei doi candidați la alegerile prezidențiale din SUA. Nu numai în rândul politicienilor occidentali, al experților și al publicului larg, există discuții cu privire la modul în care războiul din Ucraina ar trebui să se încheie, aceleași conversații au loc și în Rusia.
Foreign Policy a vorbit cu o gamă largă de elite rusești pentru a afla opiniile lor cu privire la război și cum ar trebui să se încheie în cele din urmă.
"Doar o mică minoritate a crezut că Rusia ar trebui să lupte pentru o victorie totală în Ucraina, inclusiv anexarea de noi zone mari ale teritoriului ucrainean sau stabilirea unui regim pro-rus la Kiev. O majoritate semnificativă dorea o încetare a focului cât mai curând posibil de-a lungul liniilor de front existente. Există o mare încredere că armata ucraineană nu va fi niciodată capabilă să străpungă și să recâștige cantități semnificative de teritorii pierdute de Ucraina", scrie FP.
În același timp, după cum notează publicația, invazia forțelor armate din regiunea Kursk nu a schimbat principalele calcule și puncte de vedere rusești - nu măcar din cauza succeselor armatei ruse în Donbas.
Majoritatea reprezentanților elitei ruse intervievați credeau că Rusia nu va putea cuceri prin forța armelor marile orașe ucrainene, cum ar fi Harkov. Aceștia au subliniat că preluarea chiar și a orașelor mici, cum ar fi Bakhmut, împotriva unei rezistențe ucrainene puternice durează mult timp, duce la pierderi mari și distrugeri uriașe.
Prin urmare, orice zone rurale din regiunea Harkov care ar putea fi cucerite nu ar trebui să fie considerate ca premii, ci ca monedă de schimb în viitoarele negocieri.