Guvernul Republicii Moldova i-au înmânat marţi ambasadorului Rusiei la Chişinău o notă de protest față de interferenţa Moscovei în alegerile prezidenţiale şi în referendumul privind aderarea la Uniunea Europeană, relatează Reuters.
Ministerul de Externe moldovean subliniază într-un comunicat că Rusia a încercat să delegitimeze procesul democratic al alegerilor prezidenţiale din ţară, câştigate de preşedintele prooccidental Maia Sandu, şi referendumul din 20 octombrie privind introducerea în Constituţie a unei clauze care să definească aderarea la UE drept un obiectiv. Moscova a negat acuzaţiile.
"Ministerul Afacerilor Externe a prezentat astăzi ambasadorului (...) o notă de protest în legătură cu ingerinţa ilegală şi deliberată a Federaţiei Ruse în procesul electoral din Republica Moldova în scopul distorsionării rezultatelor alegerilor prezidenţiale şi referendumului republican constituţional, subminării şi delegitimării procesului democratic al Republicii Moldova", menţionează MAE de la Chişinău, citat de media de peste Prut.
Referitor la această întâlnire de la MAE, ambasadorul rus Oleg Ozerov a declarat: "Conversaţia a permis clarificarea aspectelor legate de relaţiile noastre bilaterale acute şi complexe".
Chişinăul a acuzat Moscova şi pe oligarhul fugar Ilan Şor de amestec în perioada premergătoare votului, afirmând că o schemă condusă de acesta urmărea să cumpere voturile a 300.000 de persoane.
Şor, care s-a refugiat la Moscova fiind condamnat de justiţia din Republica Moldova la 15 ani de închisoare pentru devalizarea sistemului bancar al republicii, neagă comiterea vreunei fapte ilicite. Rusia a declarat că alegerile, desfăşurate în două tururi de scrutin - la 20 octombrie şi 3 noiembrie -, au fost incorecte şi că nu o consideră pe Maia Sandu drept preşedinte legitim.
Legăturile între Rusia şi Republica Moldova s-au deteriorat pe măsură ce guvernul moldovean a accelerat eforturile de integrare în UE. Referendumul constituţional a trecut cu o majoritate fragilă de 50, 35%, dar a întrunit condiţiile pentru a fi validat de Curtea Constituţională.
MAE moldovean a profitat, de asemenea, de întâlnirea de marţi cu ambasadorul Rusiei pentru a condamna încălcarea spaţiului aerian al republicii de două drone care, potrivit acestuia, s-au prăbuşit duminică pe teritoriul republicii.
Ozerov a declarat că nu există nicio dovadă că dronele erau ruseşti şi a mai spus că Moscova nu a lansat drone în ţările vecine cu Ucraina.
Rusia a atacat în mod regulat Ucraina cu drone şi rachete de la invazia sa pe scară largă în 2022. Republica Moldova a recuperat în mai multe rânduri resturi de drone ruseşti pe teritoriul său.
Două drone ruseşti-"momeală" au fost găsite în satul Borosenii Noi, în nord, şi în satul Firlădeni, în sud, după un atac cu drone ruseşti asupra Ucrainei, a anunţat Chişinăul duminică.
"Instituţiile competente din ţara noastră dispun de informaţii clare care arată că dronele au fost lansate de Federaţia Rusă. Ambasadorul a fost atenţionat că astfel de incursiuni agresive constituie o încălcare gravă şi un gest neprietenos al Federaţiei Rusă, aceste drone punând în pericol viaţa cetăţenilor", se arată în comunicatul emis de MAE moldovean, citat de Radio Chişinău.