La începutul săptămânii viitoare, fostul vicepremier Sevil Shhaideh şi ceilalţi inculpaţi trimişi în judecată de DNA în dosarul “Belina” urmează, teoretic, să afle dacă în această speţă procurorii conduşi de Laura Kovesi, până anul trecut, au apelat la sprijinul Serviciului Român de Informaţii pentru a întocmi această cauză sau dacă au folosit alte informaţii furnizate de SRI în două dosare care au legătură cu Tel Drum SA. DNA ar fi trebuit să comunice Tribunalului Bucureşti aceste date până la termenul din 4 decembrie 2018, dosarul “Belina” aflându-se, la mai bine de o jumătate de an de la finalizarea rechizitoriului, încă în faza judecării măsurilor şi excepţiilor dispuse de judecătorul de cameră preliminară. Instanţa vrea să afle, totodată, şi dacă suma de 90.000 de lei, cât au invocat procurorii că au cheltuit cu instrumentarea acestui dosar, conţine şi contravaloarea serviciilor prestate de SRI pentru punerea sub acuzare a fostului vicepremier şi ministru al Dezvoltării Regionale, Sevil Shhaideh.
Decapitarea, de către DNA, a celui de-al doilea om ca importanţă al primelor două guverne PSD, de după alegerile din decembrie 2016, Sevil Shhaideh, prin punerea sub acuzare în dosarul “Belina”, în toamna anului 2017, s-a finalizat, în luna iunie a anului trecut, cu un rechizitoriu întocmit de Secţia pentru Combaterea Infracţiunilor Asimilate Infracţiunilor de Corupţie, transmis Tribunalului Bucureşti. Înregistrată pe rolul Secţiei I-a Penală, cauzei nu i-a fost alocat, până în prezent, niciun termen de judecată pe fond. În schimb, s-au judecat mai multe termene privind lucrări conexe, referitoare la măsurile şi excepţiile dispuse de judecătorul de cameră preliminară. Anul acesta, tot pe marginea acestor măsuri, urmează să se reia procesul pe data de 7 ianuarie, când instanţa trebuie să se pronunţe cu privire la legalitatea întocmirii dosarului de către DNA, respectiv dacă în această cauză, instrumentată după Decizia CCR care interzicea SRI să presteze servicii specifice în alte dosare decât în acelea care privesc siguranţa naţională, procurorii au folosit probe produse de ofiţerii de informaţii.
Concret, încă din 26 noiembrie 2018, Tribunalul Bucureşti a admis, în parte, o cerere formulată de Sevil Shhaideh şi a trimis DNA-ului o adresă prin care parchetul anticorupţie este somat să comunice dacă, în dosarul penal 218/P/2017, au fost obţinute probe prin procedee sau mijloace probatorii la care au participat şi lucrători ai Serviciului Român de Informaţii.