Senatorul Mircea Geoană, preşedintele Institutului Aspen România, consideră că în ţară există o "frustrare uriaşă" generată de discrepanţa dintre nivelul de ambiţie de a realiza strategii şi capacitatea de a pune în aplicare proiectele respective, apreciind că această frustrare reprezintă "principalul risc de securitate naţională".
Geoană susţine că vina pentru situaţie nu aparţine actualului sau fostului guvern ori regim, ci este vorba de "o chestiune culturală înrădăcinată".
"Există o discrepanţă uriaşă între nivelul de ambiţie şi strategiile naţională, sectorială, locală pe care România le propune şi capacitatea de a face ca acea viziune, acea strategie să devină realitate. Nu există domeniu din România în care să nu vedem o diferenţă uriaşă între definirea problemei şi capacitatea de a rezolva acea problemă. Este o problemă de guvernanţă, de capacitate slabă de administrare a treburilor ţării, care e istorică. Atunci când preşedintele României, cel actual, cheamă pe bună dreptate forţele intelectuale şi politice ale ţării, mediul economic şi civic al ţării să ne înhămăm cu toţii la un proiect de ţară, (...) problema pe care eu o pun (...) e că lipseşte capacitatea de implementare. (...) O ţară care de 14 ori modifică Masterplanul de transporturi este o ţară care nu are o problemă cu definirea problemei. (...) Această frustrare uriaşă care creşte în fiecare zi şi care se va amplifica e principalul risc de securitate naţională, pentru că o ţară nemulţumită, cu oameni care emigrează, cu scădere demografică, cu lipsă de încredere în proiectul naţional e o ţară foarte vulnerabilă. Poate mai vulnerabilă la propagandă şi ideologie anti-occidentală, decât tancurile sau fregatele ruseşti în Marea Neagră", a declarat, vineri, pentru AGERPRES, Geoană.
El a opinat că întărirea capacităţii de guvernanţă, conceptul de bună guvernare, de integritate, de luptă împotriva corupţiei sunt elemente esenţiale pentru succesul naţiunii române.
Pe de altă parte, Mircea Geoană a arătat că în România există, "în principal în zona de forţă", câteva instituţii care "s-au transformat în entităţi mai performante". Senatorul a menţionat aici serviciile de informaţii, DNA, "parţial Ministerul Apărării".
"Din păcate, în zona civilă nu am văzut în ultimii 10 ani acelaşi tip de investiţie. În CNADNR, în managementul sistemului de sănătate, într-un minister de elită. Cred că pentru perioada următoare, pe lângă continuarea de investiţie în structurile de forţă, de securitate naţională, de luptă împotriva corupţiei care trebuie să continue, cred că ar trebui să deplasăm acelaşi tip de resurse, să le asigurăm protecţie din punct de vedere politic - şi din ţară, şi din străinătate - altor entităţi. Încep cu Ministerul de Finanţe, al cărui rol este esenţial în orice sistem. Continui cu Ministerul Dezvoltării Regionale, cu cel al Transporturilor. Faptul că la MApN sau la MAE există în continuare competenţe nu compensează că în zona aplicată (...) şi socială lucrurile sunt în continuare foarte precare", a mai susţinut Mircea Geoană.