Mircea Geoană, Secretarul General Adjunct al NATO, ”încrezător” că se va găsi un consens cu privire la aderarea Finlandei și Suediei

Miniștrii de externe din cele 30 de state membre ale NATO poartă două zile de discuții în acest weekend, la Berlin, care se concentrează asupra candidaturilor la aderarea celor două țări nordice. Cererea lor oficială de aderare la NATO este așteptată în câteva zile.

Cu toate acestea, sâmbătă, ministrul de externe al Turciei Mevlut Cavusoglu a ridicat în mod neașteptat obiecții, declarând că este ”inacceptabil și scandalos” ca potențialii noi membri NATO să ofere sprijin grupului militant kurd PKK.

PKK (Partidul Muncitorilor din Kurdistan) a purtat o rebeliune împotriva statului turc din 1984, care a luat viețile a zeci de mii de oameni, iar criticile Ankarei la adresa Suediei și Finlandei pot complica planurile de extindere a NATO

Nu a fost imediat clar dacă discuțiile dintre Cavusoglu și mai mulți miniștri de externe ai NATO, precum și omologii lor finlandezi și suedezi au adus vreun progres în soluționarea disputei.

Pe măsură ce discuţiile au fost reluate duminică, Secretarul General Adjunct al NATO, Mircea Geoană, a spus că este încrezător că preocupările Ankarei vor putea fi abordate.

”Turcia este un aliat important și și-a exprimat preocupările care sunt abordate între prieteni și aliați. Sunt încrezător, dacă aceste țări decid să caute aderarea la NATO, vom putea să le salutăm, să găsim toate condițiile pentru ca un consens să fie îndeplinit”, a declarat Geoană reporterilor, scrie Reuters.

Ratificare rapidă

Mulți aliați de la reuniunea de la Berlin au susținut Finlanda și Suedia, subliniind necesitatea ratificării rapide a ofertelor lor de aderare, care durează de obicei până la un an.

”Germania a pregătit totul pentru a face un proces rapid de ratificare. Trebuie să ne asigurăm că le vom oferi garanții de securitate, nu trebuie să existe o perioadă de tranziție, o zonă gri, în care statutul lor este neclar”, a declarat ministrul de externe Annalena Baerbock.

Ea se referea la perioada de ratificare în care țările nordice nu vor fi încă protejate de Articolul 5 al NATO, care garantează că un atac asupra unui aliat este un atac asupra tuturor.

Ministrul de Externe al Canadei, Melanie Joly, a susținut comentariille lui Baerbock, spunând că speră că acest lucru se poate realiza ”în câteva săptămâni”.

Aliații, cărora li s-a alăturat duminică secretarul de stat al SUA Antony Blinken, au discutat problema garanțiilor provizorii de securitate pentru Suedia și Finlanda, ale căror planuri au atras amenințări cu represalii din partea Moscovei.

Rusia consideră extinderea NATO o amenințare la adresa propriei sale securități și a spus că ambiția Ucrainei de a se alătura alianței este motivul lansării a ceea ce ea numește o ”operațiune militară specială”.

Ministrul de Externe al Ucrainei, Dmytro Kuleba, urma să se alăture discuțiilor de duminică pentru a informa aliații cu privire la situația de pe teren și sprijinul NATO pentru Kiev.

Miniștrii vor analiza, de asemenea, un prim proiect al noului concept strategic al NATO, doctrina militară de bază, care urmează să fie aprobată la un summit al liderilor de la Madrid la sfârșitul lunii iunie.

”Am convenit că trebuie să continuăm să ajutăm Ucraina să câștige și să împingem Rusia afară. Putin trebuie să se confrunte cu o înfrângere susținută în Ucraina, Rusia trebuie să fie controlată și o astfel de agresiune nu trebuie să se mai repete niciodată”, a declarat ministrul britanic de externe Liz Truss.