Invitată în emisiunea Sinteza Zilei, Lia Olguța Vasilescu a vorbit despre legea salarizării, care a pornit inițial din vechea lege a Rovanei Plumb, și care a fost ținută la secret pentru a se putea corecta disfuncționalitățile.
"Iniţial pornisem pe legea Rovanei Plumb. Eu m-am gândit să o aplicăm direct pe aceea, mai ales că avea acordul sindicatelor pe ea, dar mi-am dat seama că e imposibil, pentru că aveam o anvelopă de 32 miliarde lei şi 56% creştere a salariilor. Aceste salarii creşteau cu un procent destul de apropiat unul de celălalt, în sensul că discrepanţele de fapt se adânceau pentru că o persoană cu un salariu mare primind acelaşi un procent cu o persoană cu salariu mic nu făcea altceva decât să adâncească inechităţile. Am stat foarte mult de vorbă, am avut şi eu vreo trei variante pe care le-am tot discutat. Din fericire am avut consilieri buni care au lucrat pe această lege şi care cunoaşteau legislaţia după '89 încoace toată. A trebuit să înţelegem în primul rând cum s-a ajuns aici, în acest haos. Au fost legi ale căror articole s-au tot prorogat, adică doar jumate din acea lege s-a aplicat, cealaltă nu, apoi au apărut tot felul de ordonanţe de urgenţă de completare a acestor legi, de alte legi, iniţiative parlamentare de completare a acestor legi. Bineînţeles, ne-a trebuit o sumă de mare de bani ca să corectăm aceste inechităţi. Ne ducem până în anul 2022 ca să le putem corecta. Banii aceştia sunt prinşi în programul de guvernare. 32 de miliarde lei până în 2020, acolo e prevăzută creşterea cu 50% a salariului", a spus Olguţa Vasilescu.
Ministrul Muncii a precizat că anvelopa salarială va creşte cu circa 10 miliarde lei anual şi că, la ora actuală, pentru salarizare se plăteşte 7,5% din PIB. "Noi estimăm să ajungem cu ea la 10% din PIB. În UE media este mult mai mare. Este între 12 şi 14%", a completat ministrul Muncii.
"S-a discutat mai mult la partid, s-a lucrat legea, şi destul de puţin în minister. A fost şi o secretomanie în ceea ce priveşte această lege, pentru că am tot negociat-o cu sindicatele, am tot schimbat grilele de salarizare ca să putem să corectăm toate disfuncţionalităţile şi nu voiam să apară în presă, pentru că apărea un salariu şi mâine ne trezeam că trebuia să corectăm aceste salarii şi atunci automat ori păream neserioşi ori părea că am dat o informaţie falsă. De aceea nici angajaţii ministerului nu ştiau care sunt grilele de salarizare.(...) Legea salarizării unitare s-a lucrat în proporţie de 80% la partid şi nu înţeleg de ce e această mirare că o trimitem la Parlament...Nu am făcut-o prin angajarea răspunderii pentru că legea nu e perfectă. Nicio lege din România nu e perfectă. În mod sigur ne-a mai scăpat ceva, care la Parlament poate fi corectat. Eu întotdeauna am spus că nu vreau să mergem pe asumare de răspundere pe o lege importantă. Şi atunci hai să o trimitem Parlamentului. Am făcut deja discuţiile cu toate federaţiile sindicale, am căzut la un acord. Acum, dacă o transmitem la Guvern va fi tot în dezbatere parlamentară, dar va fi trimisă peste o lună pentru că până atunci, conform procedurii, suntem obligaţi să o mai ţinem o lună în dezbatere publică, iar asta înseamnă îngroparea legii, nu am niciun dubiu", a mai explicat Olguţa Vasilescu.
Pe de altă parte, ministrul Muncii Lia Olguța Vasilescu a prezentat și cum arată legea salarizării unice pe toate categoriile socio-profesionale. Pentru alinierea funcțiilor pe această ierarhizare Guvernul va aloca 32 de miliarde de lei până în 2020.
Iată cum arată pe larg calculele pe legea salarizării:
Nediscriminare: Funcții egale, studii egale, muncă egală – salarii egale
Ierarhizare: Salariul șefului – salariul subalternului, salariul pentru studii superioare – salariul pentru studii medii, salariul pentru demnități publice - salariu pentru funcții de conducere.
Ierarhizarea funcțiilor: Funcții de demnitate, Funcții de conducere, Funcții de execuție.
Toate salariile din sectorul bugetar reglementate prin legea salarizării.
Reglemenatarea sporurilor: vechimea intră în salariul de bază, indemnizația de hrană, premii de excelență, plafon maxim.
Sănătate: Medic rezident, anul I, în spital clinic: 2017: 2.621, 2018: 5.700, adică 1.266 euro.Medic specialist gradul V, vechime maximă: 2017: 4.413, 2018: 12.375, adică 2750 de euro. Medic primar, gradul V, vechime maximă în clinic: 2017: 5.616, 2018: 15.625, adică 3.472 euro. Medic primar, gr V, ATI: 2017: 5.987, 2018: 16.672, adică 3.705. Asistent debutant: 2017: 1.705 lei, 2018: 3950 de lei. Asistent mediu, vechime maximă, 2017: 2.290, 2018: 4.625 lei. Asistent principal: 2017: 2.986, 2018: 5.108.
Educație: Profesor debutant: 2017: 1.962, 2020: 3520, profesor grad V: 2017: 3.500, 2020: 6.075, asistent universitar: 2017: 2.290, 2020: 3.782, profesor universitar: 2017: 6050, 2020: 11.337. Învățător debutant: 2017: 1.705, 2020: 3.237. Învățător gr. maxim: 2017: 2.800, 2020: 4.833.
Mai multe în video de mai jos: