Ministrul Apărării Naţionale, Gabriel Leş, a declarat vineri, la Bistriţa, că scrisoarea pe care a trimis-o la începutul lunii februarie către preşedintele României, Klaus Iohannis, prin care a cerut o rezolvare amiabilă a conflictului privind numirea şefului de Stat Major General al Armatei, a rămas fără răspuns, dar a precizat că structura militară nu este afectată, în acest moment.
"Da, am trimis (o scrisoare preşedintelui Klaus Iohannis - n.r.), pentru că este un aspect care ţine până la urmă de o cooperare şi de o colaborare corectă instituţională, care ar fi trebuit să aibă loc mai demult. Răspunsul nu a venit în acest moment. Vom merge mai departe cu acest proces, din păcate, al Ministerului Apărării Naţionale, trecând acel decret, dar structura militară nu suferă în acest moment, pentru că avem atribuţii date locţiitorului şefului Statului Major al Apărării, care merge foarte bine", a spus Leş.
Ministrul Gabriel Leş a participat, la Bistriţa, la ceremonia de repatriere a Batalionului 812 "Şoimii Carpaţilor" după o misiune de mai bine de şase luni executată în teatrul de operaţii din Afganistan.
Pe 28 decembrie 2018, preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că a semnat un decret prin care îi prelungeşte mandatul generalului Nicolae Ciucă la conducerea Statului Major al Apărării. Tot atunci, Iohannis preciza că nu a fost aprobată propunerea făcută de ministrul Apărării, Gabriel Leş, privind numirea generalului Dumitru Scarlat la şefia Statului Major al Apărării.
Ulterior, Ministerul Apărării a depus o plângere prealabilă la Administraţia Prezidenţială, prin care solicita revocarea decretului din 28 decembrie 2018.
Conform MApN, decretul semnat de preşedintele Iohannis încalcă dispoziţiile legale prevăzute în Legea 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale, respectiv articolul 32, alineatul 5, conform căruia 'Şeful Statului Major al Apărării este militarul cu rangul de conducere cel mai înalt din armată, numit de preşedintele României, la propunerea ministrului Apărării, cu avizul prim-ministrului, pentru o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea de prelungire cu până la un an'".
Oficialii MApN invocau un precedent juridic în materie, arătând că preşedintele României a prelungit mandatul Şefului Statului Major General în anul 2010, prin decretul nr. 882, având în vedere propunerea ministrului Apărării şi avizul prim-ministrului.
În data de 9 ianuarie, ministrul Apărării, Gabriel Leş, susţinea că decretul privind prelungirea mandatului lui Nicolae Ciucă "s-a făcut ilegal", adăugând că "instanţa este cea care va stabili" care este situaţia de drept.
"Am făcut o plângere prealabilă pentru a ataca acel decret, care din punctul nostru de vedere s-a făcut ilegal. Instanţa este cea care va stabili acest lucru. Nu ministrul Apărării doreşte schimbarea şefului Statului Major al Apărării, ci discutăm de o încetare a mandatului după patru ani de zile, cu posibilitatea prelungirii cu până la un an de zile. Experienţa pe care am urmărit-o în MApN, în ultimii 28 de ani - că s-a făcut o singură prelungire în toată această perioadă (...). S-a ajuns la încetarea unui mandat de drept dat de lege şi decizia mea a fost să nu prelungesc acest mandat, pe argumente cât se poate de obiective", declara Gabriel Leş.
Pe 14 ianuarie, preşedintele Klaus Iohannis a calificat drept un demers "inoportun" şi "riscant" contestarea în contencios a decretului privind prelungirea mandatului generalului Nicolae Ciucă la şefia Statului Major al Apărării.
Sursă: Agerpres