Totodată, acesta a arătat că viitorul preşedinte al CSM trebuie să fie ales în urma unei majorităţi generate de magistraţii din plenul Consiliului, nu determinat la limită ''pe baza unui vot hotărâtor al unui factor politic reprezentat în CSM de ministrul Justiţiei''.
„Ministerul Justiţiei consideră că ar fi extrem de pozitiv, inclusiv ca semnal pentru coeziunea sistemului judiciar, ca viitorul preşedinte al CSM să fie ales în urma unei majorităţi generate de magistraţii din plenul CSM, nu determinat la limită pe baza unui vot hotărâtor al unui factor politic reprezentat în CSM de ministrul Justiţiei; o astfel de evoluţie ar răspunde şi criticilor/recomandărilor din cadrul Raportului MCV care constată sciziunile din cadrul CSM şi sistemul judiciar, considerându-le o vulnerabilitate la adresa funcţionalităţii sistemului'', se arată într-un comunicat al MJ.
Ministerul Justiţiei consideră că CSM, inclusiv prin conduita noului preşedinte care va fi ales, trebuie să fie deschis şi constructiv cu partenerii europeni pentru realizarea recomandărilor MCV, GRECO şi ale Comisiei de la Veneţia.
De asemenea, MJ îşi exprimă speranţa că până la următoarele şedinţe de Secţie de judecători şi de plen, magistraţii din CSM să dea dovadă de dialog, înţelepciune şi moderaţie şi să genereze o majoritate largă care să aleagă un nou preşedinte al CSM, precizează sursa citată.
''Ministerul Justiţiei consideră că ieşirea din blocajul CSM este o condiţie pentru a se putea aborda temele esenţiale ale anului 2020, modificarea legilor Justiţiei şi a Codurilor penale, îmbunătăţirea Raportului de ţară; începând cu luna februarie 2020, Ministerul Justiţiei va căuta să catalizeze un proces transparent şi cuprinzător, inclusiv la nivelul reprezentării parlamentare, de evaluare a reparaţiilor care trebuie aduse legilor Justiţiei şi Codurilor penal şi de procedură penală; acest efort trebuie finalizat prin proiecte care să cuprindă pe cât posibil atât opţiunile concurente ale CSM, organizaţiilor profesionale ale magistraţilor şi ale organizaţiilor neguvernamentale din domeniul Justiţiei, profesiilor juridice, precum şi ale membrilor Parlamentului din întreg spectrul politic reprezentant în Parlament, în urma unei consistente dezbateri publice şi la nivelul ministerului'', menţionează MJ.
În viziunea Ministerului Justiţiei, proiectele trebuie să includă recomandările Raportului MCV, GRECO şi ale Comisiei de la Veneţia.
Predoiu a mai arătat la întâlnirea cu conducerea DIICOT că MJ va sesiza Parlamentul cu proiectele elaborate pe această bază, pentru a fi dezbătute şi aprobate în proceduri parlamentare.
Ministerul Justiţiei a reiterat invitaţia către procurorii din Ministerul Public, inclusiv DIICOT, de a participa la concursurile organizate pentru selecţia candidaturilor pentru procurorii de rang înalt. ''Ministerul Justiţiei subliniază obiectivitatea concursurilor, precum şi faptul că nu există favoriţi sau persoane care 'vor fura startul', subliniind responsabilitatea procurorilor faţă de acest proces'', subliniază sursa citată.
Referindu-se la activitatea DIICOT, ministrul Predoiu a arătat că instituţia desfăşoară de 15 ani, cu succese notabile, o activitate esenţială pentru siguranţa cetăţenilor, aplicarea legii şi combaterea infracţionalităţii.
''Cu aproape 10.000 de dosare soluţionate, din care peste 1.500 cu trimiteri în judecată a peste 3.000 de inculpaţi, DIICOT punctează la capitolul eficienţă, cu o rată de 16,5% trimiteri în judecată raportat la numărul de investigaţii, cea mai bună performanţă în cadrul Ministerului Public. Este important ca DIICOT să se concentreze pe stocul de dosare şi să continue performanţele, inclusiv în cazuri complexe şi sensibile din perspectiva interesului cetăţenilor faţă de combaterea infracţionalităţii. Criminalitatea organizată demonstrează o îndrăzneală din ce în ce mai mare şi o multiplicare a formelor de manifestare, iar cetăţenii aşteaptă de la DIICOT şi instituţiile statului o ripostă fermă şi devastatoare la adresa crimei organizate, a traficului de fiinţe umane şi traficului de droguri'', a transmis ministrul la evenimentul DIICOT.
În cadrul reuniunii tehnice care a urmat şedinţei festive, ministrul Justiţiei a mai precizat că sistemul de "law enforcemen" din ţara noastră a fost construit în anii 2000 pentru realităţile din acea perioadă, el trebuie modernizat şi reformat, adaptat provocărilor prezente şi de perspectivă.
''Crima organizată s-a integrat accentuat odată cu globalizarea, inclusiv la noi în ţară, este mai flexibilă, mai dinamică şi din ce în ce mai agresivă, fiind important să primească o ripostă fermă şi inteligentă. Fără o cooperare inter-instituţională, pe modelul practicii altor state democratice, infracţiunile complexe de crimă organizată, terorism, infracţiuni cibernetice, trafic de persoane şi droguri nu pot fi depistate, investigate, inculpate şi condamnate cu succes. Competenţa DIICOT încarcă direcţia excesiv cu cauze minore, afectând concentrarea pe marile grupări de crimă organizată şi acest lucru trebuie corectat'', a mai spus ministrul.
DIICOT trebuie să comunice profesionist în cazurile complexe care pot genera emoţii publice, societatea este în cel mai înalt grad interesată de combaterea crimei organizate şi e nevoie de o astfel de comunicare, a fost mesajul transmis de Predoiu.
Potrivit acestuia, resursele DIICOT trebuie suplimentate, imediat ce problemele bugetare prezente vor fi rezolvate.
''Ministerul Justiţiei se va păstra în limita competenţelor sale, abţinându-se de la orice ingerinţă în dosarele DIICOT. În acelaşi timp însă, Ministerul Justiţiei va sprijini DIICOT în limita competenţelor sale, îi va monitoriza activitatea în cadrul aceloraşi limite'', a dat asigurări Predoiu.
În încheiere, ministrul Justiţiei şi-a exprimat disponibilitatea de a participa constant la astfel de reuniuni în care să se discute cu "cărţile pe masă" problematica activităţii instituţionale a DIICOT şi a Ministerului Public în general.
"DIICOT este principala 'armă' de ripostă judiciară a societăţii împotriva crimei organizate, traficului de persoane, droguri, infracţiuni cibernetice şi terorism şi MJ aşteaptă de la DIICOT o acţiune energică şi profesionistă în continuare. Cadrul legal şi suportul logistic sunt aspecte cheie pentru eficienţa DIICOT şi Ministerul Justiţiei a notat acest lucru. Succesul DIICOT depinde şi de cooperarea cu partenerii instituţionali pe baze legale transparente şi eficiente, pe modelul bunelor practici din alte state democratice. Am notat opţiunea deschisă, categorică, lipsită de echivoc a procurorilor DIICOT pentru desfiinţarea SIIJ. În câteva luni, sperăm să fim pe drumul cel bun în acţiunea de reparare a daunelor aduse legislaţiei şi structurii Ministerului Public, să facem paşi în recâştigarea coerenţei sistemului de 'law enforcemen' şi a Justiţiei în general", a conchis ministrul Justiţiei.