Ministrul Culturii şi Identităţii Naţionale, Ionuț Vulpescu, a afirmat, duminică, la şedinţa solemnă a Academiei Române cu prilejul Zilei Culturii Naţionale, că societatea românească experimentează "sinucigaş" abandonarea culturii şi se confruntă cu o "deculturatizare durabilă".
"În opinia mea, am intrat într-o epocă a derizoriului, care este la fel de periculoasă pentru cultură ca şi epoca anticulturală, reprezentată de defunctul regim comunist. Acum nimeni nu mai ameninţă făţiş cultura şi pe creatorii ei, nici nu-i mai cenzurează politic manifestările, însă un văl apăsător de tensiune şi dispreţ, de indiferenţă instituţională şi iresponsabilitate acoperă zi de zi tot ce se face în materie de cultură. De la şcoală, în care se învaţă tot mai puţin, mai ales limbă şi literatură română şi istorie, până la mass-media din care cultura pare a fi dispărut, societatea românească experimentează sinucigaş abandonarea culturii. (...) Dacă până acum vorbeam despre dezvoltarea durabilă, acum suntem confruntaţi cu deculturatizarea la fel de durabilă", a spus Ionuț Vulpescu, la sesiunea solemnă "În jurul identităţii româneşti, organizată de Academia Română şi Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă, scrie Agerpres.
Potrivit lui Vulpescu, în societate există pericolul pierderii identităţii, atât a celei culturale, cât şi a identităţii antropologice. El a menţionat o statistică conform căreia în Finlanda, o ţară cu 5,5 milioane de locuitori, sunt tipărite mai multe titluri şi într-un tiraj mai mare decât în ţara noastră, care are 21 de milioane de locuitori.
"Pe măsură ce studiul limbii şi literaturii române şi, respectiv, al istoriei nu-i mai oferă copilului român nicio certitudine cu privire la cine este el ca om în lume şi cine sunt cei în mijlocul cărora s-a născut şi trăieşte, consumul de cultură de orice fel, nu numai de română, scade la zero", a adăugat Vulpescu.
Acesta a propus declanşarea unei campanii de repoziţionare a culturii în societate.
"E momentul să declanşăm împreună o bătălie culturală, o bătălie pentru valorile culturii noastre, (...) nu un război, ci o campanie susţinută şi inteligentă prin care oameni şi instituţii să colaboreze pentru repoziţionarea culturii în societate. Vă propun să relansăm ideea strategiei culturale naţionale, care să nu se bazeze pe proiecte goale şi pe cheltuirea ingenioasă a banilor publici naţionali şi europeni, ci pe crearea unui consens în jurul promovării valorilor culturii naţionale, inclusiv prin măsuri legislative", a adăugat Vulpescu.
El a spus că este nevoie de trei ţinte: repoziţionarea socială a creatorului şi, respectiv a cercetătorului ştiinţific, repoziţionarea şi consolidarea instituţiilor culturale, inclusiv a cercetării ştiinţifice şi conservarea şi valorificarea superioară a patrimoniului, iar cultura să beneficieze de proiecţii bugetare multianuale şi de o asumare consensuală a creşterii finanţării.
Vulpescu a mai spus că Academia a furnizat "cuvenitele reparaţii morale" personalităţilor eliminate din motive politice de regimul comunist, iar acestea au fost imediat reprimite după 1989. "Din fericire, o privire obiectivă asupra istoriei recente a Academiei noastre arată că ea a reuşit să se adapteze noii structuri a culturii, înglobând ştiinţele exacte şi tehnice şi promovând dialogul inter şi transdisciplinar", a mai menţionat Vulpescu.