În România, un adăpost subteran, cu suprafața de 16 metri pătraţi, fără dotări sanitare şi mobilier, costă 70.000 de euro.
Firma care le produce vinde până la șapte bucăţi pe an. Potrivit jurnaliştilor de la G4Media, cei interesaţi de achiziţionarea unui buncăr sunt oameni cu posibilități financiare peste medie, atât din Bucureşti, cât şi din alte oraşe mari.
Mulţi nu şi le pot construi în propria curte, pentru că nu au spațiu suficient, așa că le fac pe alte terenuri, la marginea oraşului sau chiar în exterior.
Există și români care se pregătesc altfel pentru o eventuală apocalipsă. Nu au bani de buncăre, dar îşi fac provizii şi îşi pregătesc echipamente de supravieţuire în beci sau în cămară, în speranţa că vor putea rezista cât mai mult timp, în cazul în care izbucneşte o nouă pandemie sau un război mondial.
În România, există chiar şi grupuri online cu mii de oameni, în care se fac schimb de informații despre cum ar trebui să te pregăteşti pentru astfel de situații.
NATO fortifică linia de apărare baltică
Autoritățile din Estonia, Letonia și Lituania iau măsuri concrete și își consolidează granițele comune cu Rusia și Belarus, pe o porțiune de aproape 2.000 de kilometri.
Peste 1.000 de buncăre de beton vor fi construite la granițele celor trei țări cu Rusia, Belarus și enclava militarizată rusă Kaliningrad, aflată între Polonia și Lituania.
Estonia intenționează să investească aproximativ 60 de milioane de euro pentru construirea a 600 de instalații de-a lungul frontierei sale cu Rusia.
Fiecare buncăr va avea în jur de 40 de metri pătrați, spațiu în care trebuie să aibă loc până la zece militari.
În apropierea buncărelor vor fi amplasate depozite de muniție, dar și mine antitanc, șanțuri și piramide de beton, cunoscute sub numele de "dinții dragonului".
Proiectul avansează rapid, din teama că Rusia și-ar putea îndrepta atenția către Statele Baltice, după Ucraina.
Luna trecută, premierul Estoniei a declarat, pentru The Times, că Rusia ar putea fi capabilă să lanseze un atac împotriva NATO în doar trei ani.