A murit pictorul Sorin Dumitrescu. Artistul a făcut ilustrația unor volume de Nichita Stănescu, cu care era și prieten
Publicat acum 1 ora si 16 minute
”Tabuurile alimentare diferă foarte mult de la țară la țară și ceea ce noi, europenii, și noi, românii, considerăm a fi comestibil ar putea fi substanțial diferit de ceea ce se mănâncă în alte zone ale lumii. Și nu e o chestiune de moft. Noi în Europa suntem niște consumatori privilegiați, avem o abundență alimentară fără precedent în istoria omenirii, o abundență care în alte părți ale lumii nu există. Oamenii aceia nu mănâncă de voie, ci de nevoie”, spune Mihaela Bilic.
La ce folosesc proteinele?
”La capitolul sursă de proteină, într-adevăr, orice vietate de pe planetă, atâta vreme cât este de origine animală, are proteine, iar noi, oamenii, avem nevoie de proteine. E o nevoie vitală, zilnică, de un gram de proteine per kilogram corp.
Proteinele sunt un fel de cărămizi, dacă vedem corpul nostru ca pe o casă, proteinele sunt aceste cărămizi din care se construiește orice, începând de la mușchi. Dar atenție, mușchii, prin nefolosire, se atrofiază în mod spontan, nu trebuie să scădem în greutate pentru asta. Mușchii cresc în momentul în care faci efort, însă în momentul în care te-ai oprit din mișcare, asta e legea naturii - funcția face organul, se spune în medicină , deci dacă nu-l mai folosești, el s-a atrofiat.
Proteinele sunt necesare pentru toată această construcție de mușchi, de organe, de țesuturi noi - organismul nostru este într-o continuă reînnoire, fie că vorbim de mucoasă, de celule ale pielii etc. Cu o excepție: neuronul. Materia cenușie nu se regenerează. Dar avem zone din corp care se schimbă zilnic și zone din corp care se schimbă la câteva săptămâni.
Insectele, soluție de hrană când nu ai alternative
Viermele de făină care tocmai a fost aprobat ca bun pentru hrană în Uniunea Europeană este un vierme cunoscut, poate, unora dintre noi, din copilărie. Cei care aveam bunica la țară își amintesc că dacă nu erau ținute cum trebuie, într-un săculeț de pânză, dacă era umezeală, făina și mălaiul erau date prin sită, ca să separe acest vierme de făină: era ca o larvă, care face în jurul lui un fel de pânză de păianjen. Deci, acest vierme există dintotdeauna și la noi.
Noi conviețuim cu aceste vietăți. Nu uitați, apropo de ce înseamnă încărcătura noastră microbiană, că avem de zece ori mai multe microorganisme în corpul nostru decât celule. La 60 de kilograme, o persoană are 2 kilograme de microorganisme cu care coabitează. Doar că nevăzându-le, avem impresia că nu există. Și neavând nevoie să le mâncăm, le percepem cumva ca fiind negative.
Și furnicile, și gândacii se mănâncă, sunt tot felul de insecte care în cultura altor popoare sunt feluri de mâncare consacrate, pentru că acolo există tot felul de proteine, tot ce înseamnă carapacea lor este făcută tot dintr-un fel de proteină. Putem întreba și invers: de ce n-ar fi comestibile, cât timp respectiva vietate n-are vreo otravă care să ne facă rău?
Sigur că în momentul în care ai alternativă, de ce te-ai chinui să mănânci așa ceva? Mai bine mâncăm o friptură - cât timp o mai avem”, menționează Mihaela Bilic pentru Digi24.