„Deși provin din familii foarte înstărite, mai mulți adolescenți `și-au sacrificat vacanța` și toată vara au prestat servicii de livrare. Cannabis, comprimate ecstasy, MDMA, cocaină, dar și alte droguri sintetice. Toate livrate în diverse locații, restaurante și cluburi de lux, majoritatea clienților fiind consumatori constanți, persoane cu un potențial financiar ridicat.
Dar până la urmă se alege praful și de prafuri și le-au cam ieșit la prima oră fumurile din cap”, se arată într-un mesaj postat pe pagina de Facebook a MAI.
Lor le-ar fi ieșit fumurile din cap la prima oră când s-au trezit săltați de mascați, nu negăm. Dar și pe noi ne-au lăsat cu o ceață imensă.
Deci, să dăm puțin filmul înapoi. Au livrat toată vara, deci se știa, dar nu au fost deranjați de nimeni, comentăm noi. Și au livrat în restaurante și cluburi de lux. Așadar, făcuseră o adevărată rețea de livrare de droguri scumpe în restaurante și cluburi de lux.
Presupunem că din București și pe litoral, pentru VIP-uri și copii de bani gata. Și ce amploare are rețeaua asta?
Iar dacă nu era doar trafic mărunt, cei de la restaurantele și cluburile cu pricina știau că ăștia vând droguri în cluburile lor. Din experiența noastră, în asemenea anchetă e greu de crezut că nu erau la curent.
Asemenea restaurante și cluburi au dispozitive de pază foarte extinse și bine puse la punct, tocmai ca să știe tot ce mișcă în cluburile lor.
Adică de ce nu este săltată toată rețeaua și, desigur, în oricare dintre cazuri, cine sunt furnizorii pentru acești dealeri? De unde primeau drogurile?
Adică marii traficanți, fiind cu toții filați de cel puțin o lună, este greu de crezut, spre imposibil, că nu se aflau aceste informații.
Credem că nu este deloc întâmplător că multe dintre ițele acestui dosar duc la Constanța, unde avem una dintre cheile majore ale traficului de droguri din România, dacă nu chiar cea mai importantă: Portul Constanța.
Portul Constanța - principala poartă de intrare în România și una dintre cele mai importante pentru Europa pentru droguri, pe ceea ce a fost numită ruta balcanică.
O spune și raportul Global Intiative, pe care vi l-am mai arătat. O spune și cel mai recent raport ONU, plus multe alte rapoarte, atât din Europa, cât și din Statele Unite, de la Departamentul de Stat.
Iar ONU spune că a crescut major traficul, în special de cocaină, heroină și precursori pentru droguri sintetice.
În plus, odată cu izbucnirea războiului din Ucraina și închiderea porturilor ucrainene din Marea Neagră și Marea Azov, inclusiv traficul de droguri a fost deviat spre România și Bulgaria, Constanța fiind de departe cel mai important port.
Am tot arătat că o proporție covârșitoare a operatorilor din port sunt firme ale unor foști generali din diverse servicii sau ale unor oameni cu legături de notorietate cu astfel de personaje influente din sistem, la fel și la principala poartă de ieșire din țară spre Europa de Vest, Nădlac și Zona liberă Curtici.
Și ne-am întrebat cum de este posibil să nu mai existe practic nicio captură majoră de droguri în Portul Constanța, respectiv 2,5 tone de cocaină acum peste 7 ani, în iunie 2016?
A reacționat și sistemul: cifre date pe surse în presă de la Inspectoratul General al Poliției Române, Poliția de Frontieră și Agenția Națională Antidrog, respectiv ce creșteri spectaculoase de capturi de droguri au existat în 2022 și până acum în 2023.
Cantitatea de cocaină confiscată s-a dublat, cea de amfetamină a crescut de peste 30 de ori.
Doar că noi avem și prostul obicei de a citi tot, chiar și când caracterele sunt mărunte.
Da, cantitatea de cocaină s-a dublat, de la 2,87 kg la 5,26; despre cea de heroină ni se spune triumfalist că a ajuns la 3,5 kg, asta fiindcă anul trecut nu s-a confiscat nimic.
La amfetamine a crescut de 30 de ori cantitatea, adică de la 20,77 kg la 635,89 iar când ajungem la cannabis și marijuana chiar te umflă râsul: 34 de țigarete de cannabis anul ăsta, față de cinci anul trecut. În kilograme au fost ceva mai multe: 1803.
La marijuana, dacă am fi răi, am zice că s-au înjumătățit capturile de țigarete. Dar când au fost două confiscate anul trecut, zicem că nu e rău că au prins măcar una anul ăsta, că nu e încă timpul pierdut să mai confiște încă una.
Lăsând gluma, ne întrebăm serios dacă vajnicele autorități confiscă măcar ce găsesc pe la beizadelele și VIP-urile prinse drogate la volan, că presa a relatat aproape despre măcar una pe lună în ultimii ani?
Nu, nu suntem răutăcioși deloc atunci când spunem de atâta timp că lupta cu traficul de droguri în România nu există.
Și când întrebăm dacă are asta legătură cu faptul că în toate punctele rețelelor de la Port, Curtici, cluburile de lux și festivaluri cu mega-PR există în spate patroni cu legături interesante, cu oameni din sistem.
Și nu, nu a scăzut producția mondială de droguri, în caz că vă întrebați dacă asta o fi explicația.
Tot raportul ONU ne arată că numai pentru cocaină, producția a crescut de la aproximativ 1.300 tone în 2016, anul ultimei mari capturi românești, la aproape 2.000 de tone în 2020.
La fel - și capturile au crescut și în Statele Unite și în Europa.
Până și în Brazilia au crescut puțin, dar totuși au crescut, numai la noi s-au prăbușit.
În final, mai cerem de la DIICOT un singur lucru: să ni se răspundă dacă a existat legătură între omorârea cu bomba afaceristului Ioan Crișan de la Arad și cele 1,5 tone de heroină intrate în portul Constanța cu 10 zile înainte și capturate apoi într-o acțiune internațională în Olanda și Italia?
Fiindcă informațiile noastre sunt că și camioane ale lui Ioan Crișan au fost implicate în transport și mai și colaborase cu autoritățile.
Dar răspunsul DIICOT să fie susținut și de probe. Același DIICOT care, după mai bine de doi ani de la asasinarea afaceristului, tot nu a arestat pe nimeni.