Cauza morții lui Gabriel Cotabiță. Artistul era internat de două săptămâni în spital
Publicat acum 1 ora si 4 minute
Chirurgul ortoped Gheorghe Burnei, de la Spitalul “Marie Curie”, a luat într-o lună de 15 ori mită, sumele pe care le-ar fi primit de la părinţii copiilor pe care i-a consultat sau i-a operat fiind între 50 de lei şi 1.350 de euro. Pentru cei 1.350 de euro ceruţi de la mama unui băiat pe care l-a operat, Burnei a încheiat un simulacru de contract de donaţie şi a folosit banii ca să îşi cumpere bilete de avion pentru o deplasare la o conferinţă în străinătate.
Procurorii au găsit la percheziţiile făcute în biroul lui Burnei peste 13.000 de lei, 5.000 de euro şi 750 de dolari, potrivit procurorilor Parchetului Tribunalului Bucureşti.
Procurorii Parchetului Tribunalului Bucureşti au arătat, în referatul cu propunerea de arestare preventivă, că, în perioada 26 octombrie - 24 noiembrie, medicul Gheorghe Burnei a pretins şi a primit de 15 ori mită de la părinţii unor copii internaţi la Spitalul “Marie Curie”, pe care i-a operat sau doar i-a consultat.
Mita pe care ar fi luat-o Gheorghe Burnei varia între 50 de lei şi 1.350 de euro. Astfel, părinţii a opt copii i-ar fi dat mită între 50 şi 500 de lei lui Burnei când au mers la consultaţii, în perioada 26 octombrie - 16 noiembrie.
Alţi 7.200 de lei şi 1.850 de euro ar fi ajuns în buzunarul medicului Gheorghe Burnei în perioada 2-24 noiembrie, bani pe care i-ar fi primit de la părinţii a şapte copii pe care i-a operat, sumele pentru intervenţii chirurgicale fiind între 500 de lei şi 1.350 de euro, au mai arătat procurorii care au cerut arestarea preventivă a acestuia.
Procurorii mai spun că Burnei nu solicita direct bani şi îi accepta înainte de intervenţia chirurgicală doar foarte rar, însă după operaţii le permite părinţilor să îl “gratifice” cu sume de bani sau foloase.
În cazul în care cerea bani anterior intervenţiei chirurgicale, Burnei încerca să “mascheze” sumele pe care le primea într-o formă aparent legală, încheind un înscris sub semnătură privată pe care îl intitula contract de donaţie.
Astfel, în 21 noiembrie, Burnei i-ar fi cerut unui femei care voia să îi opereze băiatul 1.350 de euro, iar pentru a ascunde faptul că banii sunt daţi cu titlu de mită, i-ar fi spus că aceştia vor fi donaţie pentru secţia de Ortopedie a Spitalului “Marie Curie”, pe care acesta o conducea. Medicul l-a operat pe băiat în 24 noiembrie, iar la finalul intervenţiei chirurgicale, i-ar fi cerut mamei acestuia, denunţătoare în cauză, cei 1.350 de euro, pe care i-a şi primit în aceeaşi zi.
Legea drepturilor pacientului prevede însă că “personalul medical sau nemedical din unităţile sanitare nu are dreptul să supuna pacientul niciunei forme de presiune pentru a-l determina pe acesta să îl recompenseze altfel decât prevăd reglementările de plată legale din cadrul unităţii respective”.
Procurorii spun că suma de 1.350 de euro nu poate fi considerată donaţie, întrucât a fost solicitată anterior operaţiei făcute de Burnei, care a pus astfel “presiune pe o persoană aflată într-o stare de vulnerabilitate faţă de el”. Mai mult, anchetatorii susţin că Burnei a avut iniţiativa de a fi dată suma de bani, între acesta şi denunţătoare a fost încheiat “un simulacru de contract”, banii nu au intrat în contabilitatea spitalului, ci au fost opriţi de medic, care i-a folosit “pentru achiziţionarea unor bilete de avion pentru o deplasare la o conferinţă în străinătate”.
Dosarul a fost deschis în 28 septembrie, în urma unui denunţ făcut împotriva chirurgului ortoped Gheorghe Burnei, procurorii Parchetului Tribunalului Bucureşti dispunând atunci începerea urmăririi penale pentru fapta de luare de mită. În denunţ se arăta că medicul Gheorghe Burnei, prin intermediul “sorei M.”, i-a solicitat denunţătoarei 4.000 de euro pentru a-i procura şi pentru a-i instala copilului acesteia o tijă metalică.
În 8 decembrie, procurorii au extins urmărirea penală pentru 16 infracţiuni de luare de mită, iar în 11 decembrie l-au pus sub acuzare şi l-au reţinut pe Gheorghe Burnei pentru 15 dintre aceste fapte. Procurorii au solicitat Tribunalului Bucureşti arestarea preventivă a lui Burnei, însă instanţa a dispus ca medicul să fie plasat în arest la domiciliu, decizie care a fost contestată la Curtea de Apel Bucureşti.
Anchetatorii îşi bazează acuzaţiile pe declaraţiile martorilor, pe acte medicale şi medico-legale, pe chitanţe şi facturi găsite la percheziţiile făcute în 10 decembrie, dar au şi convorbiri interceptate în cauză.
Procurorii susţin că există suspiciunea rezonabilă ca numărul faptelor de care ar putea fi acuzat Burnei să crească, deoarece acuzaţiile care i se aduc privesc faptele săvârşite în doar o parte din perioada supusă cercetărilor.
Arestarea preventivă a lui Burnei a fost cerută de procurori pe motiv că medicul, prin activitatea defectuoasă pe care o exercită, “prezintă un pericol concret pentru starea de sănătate sau chiar pentru viaţa pacienţilor săi minori”.