Antena 3 CNN Actualitate Social Medicina Legală explică de ce rezultatele la drug-test pot fi fals pozitive. Factorii și medicamentele care își pun amprenta

Medicina Legală explică de ce rezultatele la drug-test pot fi fals pozitive. Factorii și medicamentele care își pun amprenta

Consiliul Superior de Medicină Legală explică de ce există cazuri în care testele efectuate cu aparatul drug-test folosit de Poliția Rutieră ies pozitive, iar apoi să nu se confirme la analizele de sânge. 

de Redacția Antena 3 CNN    |   

Iată răspunsul complet oferit de Consiliul Superior de Medicină Legală: 

"Ca răspuns la recentele articole apărute în presă, referitoare la cauzele rezultatelor negative oferite de sistemul toxicologic medico-legal (comparativ cu rata de teste pozitivitate la testarea de către organele de poliție) pentru testele efectuate în vederea stabilirii unei intoxicații acute cu substanțe psihoactive la șoferi, Consiliul superior de medicină legală,  în urma consultării cu reprezentanți ai Poliției Române, dorește să facă următoarele precizări:

1. Testarea șoferilor în trafic trebuie să îndeplinească o serie de deziderate, precum să ofere rezultate rapide, imediat disponibile, prin metode ușor de utilizat de personal nespecializat și cu rata decentă de siguranță a rezultatelor. Aceste deziderate pot fi obținute, însă, doar prin efectuarea unor teste de orientare sau prezumtive.

2. Erorile raportate în studiile din literatura internațională de specialitate sunt mai mari atunci când recoltarea în trafic se face în lipsa unui protocol înalt standardizat (precum cel din cazul unor studii de cercetare medicală), erorile testelor rapide pe salivă putând crește și funcție de:

  • timpul scurs de la consum: fie prea scurt, situație în care încă nu se excretă substanța în salivă, fie prea lung (drogul este sub limita cut-off a testului);
  • modificarea de pH a probei biologice, care  poate modifica rata de excreție sau inhiba activitatea enzimatică a glucozo-6 fosfat dehidrogenazei, care se regăsește în testele de tip EMIT;
  • stimularea mecanică a secreției salivare, care scade rata de excreție salivară a drogurilor;
  • flora bacteriană, care modifică concentrațiile unor substanțe prezente în salivă;
  • condițiile de testare (temperatură inadecvată, expunere inadecvată la surse de lumină, infraroșii, ultraviolete, etc), care pot modifica activitatea enzimatică pe care se bazează unele teste;
  • utilizarea unor substanțe care modifică rata de secreție salivară (antidepresive triciclice, antagoniști de receptori adrenergici);prezența în salivă a unor contaminanți, adulteranți sau excipienți ai dozei de stradă a drogului consumat sau din alimentația obșnuită, conservanți alimentari, produse pentru cosmetică sau igienă orală etc.
  • existența a numeroase substanțe care nu sunt incluse pe lista de substanțe interzise, dar care pot da reacții fals pozitive precum:
  • reacții fals pozitive la amfetamine:
  • medicamente pentru diabet, antiemetice, antibiotice, antialergice;cannabinoizi: antiinflamatorii, antivirale;
  • barbiturice: antiinflamatorii;
  • opiacee: antitusive (multe medicamente utilizate pentru răceală și gripă conținând codeină, care pozitivează testele rapide), antibiotice, antialergice, antiepileptice, vasodilatatoare. Toate aceste reacții fals pozitive sunt pot fi infirmate prin analiza toxicologică medico-legală pe probe de sânge.

3. Trebuie de asemenea menționat că sensibilitatea și specificitatea variază mult și funcție de performanța echipamentului utilizat pentru testarea rapidă în trafic.

4. Examinările toxicologice efectuate în cadrul instituțiilor medico-legale sunt de confirmare, ceea ce înseamnă că ele au rolul de a identifica, cu certitudine, substanțele psihoactive consumate de șoferi, dar totodată și cataboliții lor.

5. Testele rapide utilizate în cadrul Poliției Române sunt teste rapide de screening sau de orientare și nu sunt teste de diagnostic sau de certitudine, așa cum sunt analizele efectuate în cadrul INML sau IML, iar în cazul unui rezultat pozitiv, în mod obligatoriu acesta trebuie confirmat și prin alte metode de investigație.

6. Testele de confirmare realizate în cadrul instituțiilor medico-legale au scopul de a minimiza numărul de cazuri fals pozitive (deci de a elimina riscul ca o persoană care NU a consumat să fie fals considerată un consumator). 

7. Instituțiile medico-legale se confruntă cu probleme deosebite de logistică determinate de creșterea exponențială a numărului de solicitări de efectuare a testelor pentru substanțe psihoactive și de apariție a unor noi substanțe psihoactive, a căror determinare necesită echipamente de înaltă performanță, extrem de costisitoare".

TOP articole
Parteneri
Cele mai noi știri pe ANTENA 3 CNN
» Vezi toate știrile