Numită 'MCR-1', această genă a fost detectată într-o probă de bacterii umane și este răspândită în fermele de animale, a raportat institutul german pentru evaluarea riscurilor (BfR) și Universitatea de medicină veterinară din Hanovra.
Colistinul este administrat în Germania în principal pentru tratarea bolii intestinale a animalelor de fermă, a precizat institutul. În medicina umană medicamentul este utilizat pentru tratamentul infecțiilor cu bacterii rezistente la alte antibiotice, fiind mai bine tolerat decât acestea.
Experții sunt alarmați, pentru că MCR-1 este prima genă cunoscută rezistentă la Colistin care este capabilă să se deplaseze liber între diferite tulpini de bacterii, informează agenția DPA. Aceasta poate fi transmisă de bacterii intestinale inofensive către agenți patogeni care sunt purtători și care sunt mai greu de tratat.
Universitatea din Giessen (Germania), unde a fost detectat MCR-1 într-un eșantion de bacterii umane, a declarat că bacteriile prezentau, de asemenea, rezistență la 'Carbapeneme', o clasă de antibiotice utilizate în tratamentul infecțiilor cunoscute sau suspectate că sunt cauzate de bacterii multirezistente.
Dacă astfel de bacterii sunt rezistente și la Colistin, "poate apărea o situație disperată, fără o opțiune de tratament", au avertizat experții.
Detectată pentru prima dată în China la sfârșitul anului 2015, MCR-1 este cunoscută pentru faptul că face rezistente la Colistin bacteriile intestinale Escherichia coli și Salmonella de la păsări, potrivit institutului german pentru evaluarea riscurilor.
Potrivit Institutului Robert Koch (RKI) cu sediul la Berlin, care este responsabil pentru controlul și prevenirea bolilor, utilizarea acestui relativ vechi antibiotic a crescut în ultimii ani ca "o opțiune de ultimă instanță pentru tratament" în cazurile de infecții bacteriene rezistente la medicamente.
Medicii au avut totuși tendința de a-l evita din cauza efectelor sale secundare semnificative, notează DPA.
După ce s-a descoperit că unele animale de fermă dar și oameni din China aveau gena MCR-1, a cărei prezență a fost atribuită de oamenii de știință utilizării frecvente de Colistin în producția de animale, eșantioanele germane de bacterii rezistente la Colistină au fost examinate din punct de vedere genetic.
Oamenii de știință germani susțin că cele mai recente descoperiri indică faptul că MCR-1 este prezentă în această țară cel puțin din anul 2011.
Cu toate acestea, rămâne neclar cât de răspândită este și pe ce cale trece de la animale la oameni. Acum sunt în curs de examinare eșantioane mai vechi de bacterii, precizează DPA.
Institutul german pentru evaluarea riscurilor a declarat că autoritățile daneze au raportat depistarea genei rezistente în probele de carne de pasăre din Germania la începutul lunii decembrie 2015. Testele efectuate în alte țări europene au dat rezultate pozitive la animalele de fermă și la oameni.
Christian Meyer, ministru al agriculturii în landul german Saxonia Inferioară, a cerut să se pună capăt la ceea ce el a calificat drept utilizarea excesivă a antibioticelor în creșterea animalelor.
"Dacă nu vom schimba cursul, ne îndreptam direct spre o eră post-antibiotice", a declarat Meyer, avertizând că la un moment dat nu pot fi eficiente nici antibioticele în ultimă instanță, putând reprezenta o amenințare generală pentru sănătate.
Raportările inițiale ale oamenilor de știință chinezi cu privire la descoperirea genei rezistente la Colistină la multe animale de fermă și în probe de carne, precum și la bolnavii umani din spitale a provocat îngrijorare, a declarat Petra Gastmeier, director al Institutului de igienă și medicina mediului de la Spitalul Charite din Berlin.
"Totuși, ne-am gândit, că China este departe", a mai spus specialista citată.
De asemenea, este posibil ca antibioticul Colistin să-și fi pierdut din eficacitate, a subliniat Petra Gastmeier, tot ce ar rămâne fiind utilizarea de terapii combinate cu mai mult de un medicament. Ea a spus că este important ca medicii umani și veterinari să lucreze strâns împreună pentru a aborda problema rezistenței la antibiotice.
"Utilizarea (în fermele de animale) a antibioticelor de ultimă instanță care sunt deosebit de importante pentru sănătatea umană ar trebui să fie în totalitate interzisă", a declarat Hubert Weiger, președintele organizației de protecția mediului 'Friends of the Earth Germany'.
Grupul a declarat că au fost folosite circa 16 de tone de antibiotice de ultimă instanță în fermele de animale din Germania începând cu anul 2014, adăugând că această cantitate a crescut în ciuda scăderii generale a utilizării antibioticelor la animale.
Pentru protecția împotriva îmbolnăvirilor din cauza bacteriilor din carne, institutul pentru evaluarea riscurilor din Germania sugerează consumatorilor să "observe cu atenție regulile de igienă din bucătărie" pentru a se asigura că bacteriile nu sunt transferate de la carnea crudă la alte alimente. În plus, carnea ar trebui să fie bine fiartă înainte de consum, mai atrage atenția institutul citat de agenția DPA.