Un șofer din Suceava a intrat cu mașina în vitrina unui magazin. Pompierii intervin la locul accidentului
Publicat acum 14 ore si 22 minute
Cele două doctoriţe arestate în dosarul deceselor de la spitalul Sfântul Pantelimon sunt apărate intens atât pe internet, cât şi în intervenţiile televizate, de colegii lor. Aceştia pun la îndoială capacitatea procurorilor de a înţelege cum se face tratamentul medical, dar şi mărturiile asistentelor din spital. Ba chiar sunt unii care cer ca asistentele să fie anchetate în locul medicilor. Procurorii demontează, însă, toate aceste argumente în referatul de arestare în care sunt prezentate şi probele.
Doctoriţele M P şi M M, de la Secţia ATI a Spitalului "Sfântul Pantelimon" din București, arestate sub acuzaţia de omor calificat în cazul unui pacient de 54 de ani sunt apărate intens de colegii lor pe internet. "Nu ar trebui arestate, spun unii. "Ce rost au percheziţiile la ele acasă" se întreabă alţii.
Procurorii au cerut arestarea pentru că cele două doctoriţe au încercat să muşamalizeze totul. Au aflat asta de la una dintre asistente.
Cum se făcea „curățenie” în actele spitalului
(STENOGRAME) G A: Ce să ancheteze mă, că ăștia la noi deja, toți sunt la muncă, șefii, să mușamalizeze foile, ce să ancheteze? Și terapia, sunt șefii acolo, erau la ora șase încă șefii, ce să...
Şi, pe baza acestei mărturii, au vrut să verifice. De aceea au decis să caute prin casele medicilor.
Cu ocazia efectuării percheziţiei domiciliare la locuinţa inculpatei M M au fost descoperite două înscrisuri olografe în care sunt menţionaţi o mare parte din pacienţii decedaţi în perioada de început a lunii aprilie, asistenţii care au fost repartizaţi pe saloanele ATI din aceeaşi perioadă, precum şi menţiunea "curăţenie în telefon".
Potrivit procurorilor, medicul îşi pregătea apărarea şi îşi propunea să şteargă probe din telefon, dorind să îngreuneze desfăşurarea urmăririi penale. M M a recunoscut în faţa anchetatorilor că ea a scris de mână hârtia respectivă.
Un alt argument folosit de cei care încearcă să le apere pe doctoriţe este cel legat de capacitatea procurorilor de a înţelege ce s-a întâmplat în spital.
Dorel Săndesc, primvicepreşedinte SRATI: Un raport medical ca să poată să fie util anchetei trebuie să prezinte detaliat acest aspect medical. Să arate caracteristica medicamentului. Din punct de vedere medical trebuie să vedem dacă felul în care s-a administrat noradrenalina poate provoca decesul pacientului. Mă intreb dacă procuratura a primit toate aceste date care să arate acest fapt.
Ce a spus șefa de la ATI
Procurorii au întrebat, însă, experţii. Unul dintre ei fiind chiar şefa de la Terapie Intensivă de la Spitalul Pantelimon, Florina Pompilian.
Fiind întrebată de către organul de cercetare penală, ce efecte provoacă o scădere bruscă, nejustificată a dozei optime de noradrenalină cu o rată mai mare de 10 ml/h, 15 ml/h, Pompilian Florina a precizat că o reducere nejustificată a dozei optime de noradrenalină poate scădea tensiunea arterială sub limita necesară de 65. Scăzând tensiunea apare hipoperfuzia organelor, aceasta grăbind evoluția către deces a pacientului.
Anchetatorii nu s-au oprit însă aici, au cerut şi expertiza celor de la Institutul Naţional de Medicină Legală. Şi ei au spus acelaşi lucru.
Ce a spus INM anchetatorilor
Coroborat cu faptul că există concordanță temporală între scăderea bruscă a valorii de noradrenalina - ora 13:17 - și survenirea stopului cardio-respirator - ora 14:15 - neresponsiv la manevrele de resuscitare cu declararea decesului la ora 15:00, apreciem că între aceste deficiențe în acordarea îngrijirilor medicale, adică scăderea bruscă a dozei de noradrenalină, și deces există legătură de cauzalitate.
Imposbil să se fi întâmplat aşa, spun apărătorii medicilor.
Şerban Bubenek, preşedinte SRATI: Nişte persoane cu peste 25 de ani de şcoală, vă spun nu mai face nimeni în afară de doctori 25 de ani de şcoală. Aceşti oameni care au jurat, au făcut jurământul lui Hypocrate, au învăţat 25 de ani ca să aibă dreptul să atingă un astfel de bolnav, ar fi capabile să se organizeze să să scurteze în mod voluntar viaţa unor oameni.
Doar că niciuna dintre cele două doctoriţe nu a făcut 25 de ani de şcoală. M P are 37 de ani, iar M M are 33. Ar fi putut face 25 de ani de şcoală dacă una începea Medicina la 8 ani şi cealaltă la 12.
În același timp, există și pasaje în referatul Parchetului greu sau imposibil de dovedit în instanță, conform practicii judiciare. La un moment dat, procurorii folosesc mărturia unei asistente care susține că a primit de la una dintre doctore o întrebare "din priviri", nu verbal: "De ce nu a murit?" sau "Nu e încă mort?", martora răspunzând prin același limbaj non-verbal "Nimic încă."
Iar de aici mai apare o chestiune controversată. În toate ieşirile publice ale oficialilor spitalului, ale ministerului Sănătăţii sau ale organizaţiilor profesionale, nimeni nu le-a luat apărarea asistentelor.
Ba mai mult, pe internet medicii care scriu comentarii la postări pătimaşe susţin că ar trebui anchetate mai atent şi asistentele. Pentru că, deşi ele au fost cele care au ţinut în viaţă pacienţii, potrivit mărturilor din dosar, ar fi făcut asta ignorând indicaţiile medicului.