Unul dintre ultimii doi copii internaţi la Spitalul Marie Curie cu sindrom hemolitic uremic ar putea suferi de o afectare neurologică în cadrul bolii, a declarat, sâmbătă, şeful Secţiei de Nefrologie, dr. Mihaela Bălgrădean. 'A venit într-o stare gravă spre foarte gravă. În sensul în care avea nişte semne clinice care ne-au determinat încă de la examenul iniţial să ne gândim că e vorba de această formă de boală. Diagnosticul s-a confirmat foarte repede, în cursul serii. La momentul respectiv am spus că este vorba de un sindrom hemolitic uremic, care nu avea semne foarte severe de insuficienţă renală acută, dar şi am atenţionat asupra acestui lucru - era şi este o formă extrem de hemoragică de boală. În sensul că emitea scaune cu sânge digerat, amestecate cu scaune cu sânge proaspăt. Lucrurile acestea au continuat în cursul după amiezii, motiv care ne-a determinat ca spre seară să montăm un cateter peritoneal şi să pornim dializa peritoneală. Evoluţia scaunelor diareice s-a oprit, însă copilul a început să prezinte progresiv o agitaţie motorie extremă, ceea ce pe noi ne face să ne gândim la o afectare neurologică în cadrul bolii', a spus dr. Bălgrădean, conform Agerpres. Ea a menţionat că această agitaţie motorie a fost însoţită şi de manifestări motorii care pot fi echivalate convulsiilor. 'Deci suntem în faţa unui sindrom hemolitic uremic, cu complicaţii neurologice la debut, situaţie care este în 90% din cazuri nefavorabilă. Este un lucru cunoscut, pentru că acest lanţ fiziopatologic care explică afectarea neurologică este determinat de sângerările vasculare care se produc la nivelul sistemului nervos central. Copilului i s-a efectuat un examen computer tomograf, s-au depistat leziuni care pot fi asimilate cu aceste manifestări, dar fiind vorba de microleziuni hemoragice, acestea nu pot fi depistate decât prin manifestări clinice', a mai precizat ea. Dr. Mihaela Bălgrădean a adăugat că în momentul de faţă copilul este internat la secţia de terapie intensivă, dar că este posibil ca la un moment dat să necesite ventilaţie şi respiraţie asistată. Ea a mai precizat că în acest caz tipul de enterotoxină hemoragică Escherichia coli a fost depistat şi la testul rapid şi la culturile efectuate la Institutul Cantacuzino.