Prețul aurului a crescut într-o lună de la 1.991 de dolari la aproape 2.400 de dolari. Aceasta este una dintre cele mai pronunțate creșteri ale prețului metalului galben.
Dacă transformăm valoarea de azi a aurului în puterea reală de cumpărare, ultimul record a fost înregistrat în urmă cu 4 ani, când uncia ajunsese la prețul de 2.467 de dolari.
Recordul absolut fusese însă stabilit în anii ''80, când o uncie costa mai bine de 2.600 de dolari. Acestea sunt valori ajustate la inflație și raportate la puterea de cumpărare.
Acum, valoarea aurului are un potențial semnificativ de creștere, ba chiar este așteptată o depășire a pragului de 2.600 de dolari.
De altfel, analizele indică faptul că băncile centrale importante cumpără aur într-un ritm alert pentru a-și proteja rezervele financiare de inflație.
Ba chiar în 2022 și 2023 s-au înregistrat cele mai voluminoase achiziții din ultimele decenii, cu peste 1.000 de tone de aur cumpărate de către băncile centrale.
Ce influențează prețul aurului
La bază stă politica Rezervei Federale, adică banca centrală a Statelor Unite ale Americii, care în urma valului inflaționist a ajuns să majoreze dobânzile la peste 5%.
Totodată, și randamentul obligațiunilor americane pe zece ani este astăzi de peste 4,5%, comparat cu 1-2%, în 2021. În acest caz intervine cercul vicios, pentru că Fed-ul nu își permite să taie dobânzile, din cauza inflației ridicate, dar, pe de altă parte, nici nu le mai poate menține la actualele valori, pentru că riscă astfel o îndatorare excesivă a SUA.
În plus, dobânzile scăzute ar însemna dobânzi reale negative, iar cumpărătorii majori ai titlurilor de stat americane nu ar mai fi dispuși să accepte randamente negative.
China, care este al doilea cel mai mare cumpărător de titluri de stat americane din lume și care deține titluri de stat americane în valoare de aproape 800 de miliarde de dolari, a început de ceva ani să renunțe la cantități masive de obligațiuni americane.