Masacrul legionar din Jilava și pogromul din București, comemorate de comunitatea evreiască din România

Masacrul de la Jilava, în care 89 de evrei au fost omorâţi de către legionari, şi pogromul de la Bucureşti au fost comemorate, duminică, în pădurea Jilava, în prezenţa ambasadorului SUA în România, Hans Klemm, a ambasadorului Austriei, Isabel Rauscher, dar și a celui al Rusiei, Valery Kuzmin

Preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România (FCER), Aurel Vainer, a vorbit, în prezenţa a peste 50 de persoane, despre evenimentele petrecute în 21 ianuarie 1941, arătând că pogromul de la Bucureşti este comemorat în premieră la faţa locului, în pădurea Jilava.

"Sunt 77 de ani de când în acest loc s-au desfăşurat evenimente sângeroase de o cruzime de nedescris. Circa 90 de evrei, luaţi din diferite colţuri ale Bucureştiului, au fost aduşi aici în pădurea Jilava şi împuşcaţi ca nişte muşte, cu o cruzime şi o nepăsare totală. Este de datoria noastră să nu uităm niciodată aceste crime abominabile, când oameni total nevinovaţi sau poate dacă vreţi să le găsim o vină a fost faptul că erau evrei, nimic altceva, pentru că legionarii care au făcut această crimă au dat-o mereu pe ideea că erau elemente comuniste-bolşevice. Nu este adevărat. Dacă citim lista celor care au fost ucişi aici vom găsi oameni de cele mai diferite profesii nevinovate în politică", a afirmat Vainer.

El a menţionat că printre cei care au fost aduşi să fie ucişi la acea dată, dar care a supravieţuit, s-a aflat şi rabinul Zvi Hirsch Guttman. Vainer a povestit că acesta fost luat complet nevinovat din casa sa aflată pe strada Vasile Adamache, împreună cu doi fii ai săi, şi că au fost aduşi în pădurea Jilava. El a mai povestit şi că mai mulţi evrei au fost salvaţi la Sinagoga mare în acele timpuri după ce femeia de serviciu, o "româncă neaoşă", a cerut clemenţă. De asemenea, el a amintit de directorul orfelinatului din strada Olteni care a salvat mulţi evrei.

"Noi, evreii, avem valorile noastre, valori care sunt ale civilizaţiei şi ale umanităţii, în primul rând valoarea memoriei. Noi nu uităm că în istoria noastră au fost multe lucruri de neuitat, încercăm mereu să le aducem în atenţia poporului evreu ca şi tuturor celor din jurul cărora trăim, să se ştie că ceea ce e bine trebuie recunoscut şi adus mulţumiri şi ceea ce a fost rău trebuie amintit ca să nu se mai petreacă", a spus preşedintele FCER.

Aurel Vainer a subliniat că, deşi există şi alte teze, la Bucureşti a fost pogrom în 1941.

"A fost pogrom la Bucureşti. Există nenumărate dovezi istorice că atunci s-au spart magazine, s-au luat oamenii de pe stradă, au fost duşi în locuri de tortură. Pogromul de la Bucureşti este o pagină urâtă, dureroasă a istoriei bucureştenilor şi a poporului român şi mai cu seamă a evreilor din România", a afirmat el.

La rândul său, directorul Centrului pentru Studiul Istoriei Evreilor din România, Adrian Cioflâncă, a subliniat că în 1941 a existat un pogrom şi că episodul "cel mai tragic" a fost masacrul din pădurea Jilava.

"A fost o crimă care s-a produs la vederea întregii comunităţi. (...) A fost o crimă în masă, un masacru. A existat un pogrom în 1941, dar ca parte a acestui pogrom episodul cel mai important şi cel mai tragic a fost acest masacru, unde 89 de evrei au fost aduşi cu camioanele de o echipă din corpul muncitoresc legionar, s-au deschis maşinile de-a lungul drumului şi evreii au fost executaţi cu gloanţe în spate, în ceafă, la marginea drumului pe o rază de un kilometru", a declarat Cioflâncă.

El a arătat că locul din pădurea Jilava nu era cunoscut până recent.

"A fost surprinzător să aflu când am început să cercetez Pogromul de la Bucureşti. Nu fost cunoscut, pentru că de obicei istoricii nu sunt învăţaţi să facă muncă de teren, dar problema principală ţinea de documente. Documentele despre această tragedie din 1941 au fost ţinute de Securitate până în 1989, au fost apoi transferate la SRI şi apoi târziu au ajuns Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, acolo unde am găsit de exemplu raportul Jandarmeriei care înregistrează crima, povesteşte despre distribuţia cadavrelor de-a lungul drumului şi cum s-au întâmplat lucrurile. După război au avut loc la multe procese în care au fost vizaţi criminali legionari care au participat la masacru şi coroborând aceste piese am putut afla din documente la o primă cercetare despre acest loc", a spus directorul Centrului pentru Studiul Istoriei Evreilor din România.

El a spus că în 2016, făcând cercetare pentru piesa de teatru "Tur retur", a venit în pădurea Jilava cu regizorul Alexandru Berceanu, context în care a constatat că există mai mulţi martori ai acelor evenimente.

La intrarea în pădurea Jilava a fost dezvelită o placă comemorativă în memoria celor 89 de evrei ucişi de către o echipă legionară pe 22 ianuarie 1941. Primarul comunei Jilava, Elefterie Ilie Petre, a arătat că pe locul în care a fost dezvelită placa comemorativă va fi realizat un monument.

După comemorarea din pădurea Jilava a evenimentelor din 1941, la Şcoala gimnazială nr. 1 Jilava a fost organizat simpozionul "Violenţa antisemită în timpul rebeliunii din 1941: masacrul de la Jilava şi pogromul de la Bucureşti". La eveniment a participat şi ambasadorul Rusiei, Valery Kuzmin.