O ceremonie va avea loc la Oslo, în faţa fostului birou al premierului - care a rămas gol după atac, din cauza neînţelegerilor legate de modul în care acesta ar trebui reconstruit - la care va participa primul ministru Erna Solberg, supravieţuitori şi rude ale victimelor atacurilor.
Aceasta va fi urmată de o ceremonie religioasă la Catedrala Oslo, în timpul căreia secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, va ţine un discurs. El era premier şi lider al Partidului Laburist la momentul atacurilor.
La finalul ceremoniei, clopotele bisericilor din întreaga ţară vor suna, la ora 12:00, ora Europei Centrale, timp de cinci minute.
Ulterior va avea loc o ceremonie în amintirea celor 69 de victime pe insula Utoeya.
La finalul zilei, va avea loc o ceremonie la Oslo, în cadrul căreia va vorbi regele Harald.
La 22 iulie 2011, Breivik, în prezent în vârstă de 36 de ani, a ucis 77 de persoane în numele luptei împotriva multiculturalismului şi "invaziei musulmane"
„Insula tinereţii noastre!", spun laburiştii când se gândesc la Utoya.
În 1950, insula din lacul Tyrifjorden ce se întinde pe 10 hectare, a fost cumpărată de partid şi în fiecare vară, de atunci şi până acum, locul a fost folosit pentru tabere ale organizaţiei de tineret.
Tinerii cu vârste între 14 şi 22 de ani veneau aici cu corturile, campau, cântau la chitară cântece despre bere şi despre dragoste. Ultimele imagini înainte de masacru, surprinse cu camere de amatori pe insula Utoya, arată fete şi băieţi care se ţineau de mână, alţii jucau cărţi prin corturi, alţii umblau cu degetul pe iPhone-uri.
Aflaseră de explozia din centrul oraşului Oslo, dar fără prea multe detalii.
Erau aproape 600 de adolescenţi pe acea insulă şi se simţeau în cel mai sigur loc de pe pământ.
Oslo, ora 15.20. Îmbrăcat în costum de poliţist, Andreas Breivik pleacă de lângă duba încărcată cu explozibil şi se urcă într-o maşină Fiat Doblo, lăsată de cu seara în apropiere.
Se îndreaptă cu Fiatul către nord-vest, pe şoseaua care leagă capitala de oraşul Honefoss.
Ajunge la destinaţie şi coboară din maşină.
Când plouă, la Utoya, aerul e rece şi umed. Breivik nu e fumător. Scoate din maşină un geamantan metalic.
Cheamă feribotul, iar costumul de poliţist pe care îl poartă îi dă autoritate. Feribotul vine la mal şi apoi îl duce pe insulă.
Începe să tragă şi, într-o oră, omoară 69 de oameni
Ultima victimă a lui Anders Behring Breivik a fost Andrine Bakkene Espeland, o fată de 16 ani.
Timp de o oră, Andrine a fugit de moarte, dar, până la urmă, glonţul a atins-o şi pe ea.
Pe cerul de deasupra insulei survola un elicopter, însă nu era elicopterul poliţiei, ci al unei televiziuni locale.
Poliţia a ajuns pe insulă după mai bine de o oră de la declanşarea primului foc de armă. Dezastrul din Departamentul de Interne al Norvegiei este total.
Pilotul singurului elicopter deţinut la vremea aceea de poliţia din Oslo era în concediu.
Trupele de intervenţie au ajuns cu maşinile, apoi au umflat o barcă pneumatică şi, încărcate cu arme şi muniţie, au încercat să traverseze cei 600 de metri până la insulă.
Motoarele mici ale bărcilor n-au făcut faţă încărcăturii. Poliţia a rămas în mijlocul lacului, ascultând zgomotul de motor înecat şi zgomotul de rafală al armelor lui Breivik.
A fost nevoie de câţiva localnici care au intervenit cu bărcile lor şi i-au ajutat pe poliţişti să ajungă pe insulă.
Breivik a lăsat în viaţă câţiva copii cu vârste sub 14 ani, deşi ar fi putut să tragă în ei
La proces a spus că i-a cruţat gândindu-se la faptul că sunt prea mici ca să aibă creierul spălat, aşadar sunt recuperabili. 517 tineri au supravieţuit după „Utoya". Sunt, în cea mai mare parte, elevi.
Justiţia norvegiană l-a condamnat pe extremistul de dreapta la pedeapsa maximă de 21 de ani de închisoare, cu posibilitatea prelungirii în cazul în care va fi considerat o ameninţare pentru societate.