Cadouri de sărbători pentru profesori. Cât de scumpe au ajuns darurile din partea părinților
Publicat acum 11 ore si 46 minute
Bărbatul de 68 de ani suferea de mai multe afecțiuni și a ajuns în stare gravă la unitatea sanitară. Și deși, rudele sperau că se va întoarce acasă pe picioarele lui, medicii nici măcar nu i-au anunțat despre deces.
Aparținătoarea a decis să își protejeze identitatea de teama unor repercursiuni.
"Era un om vesel care s-a agățat de viață, că ne spunea asistenta: Doamnă, mai are 10% inimă și creier și tot se agață, tot luptă, spuneți-i să moară! Nu vedeți că se agață? Îl chinuiți? Ne spuneau nouă că noi îl chinuim! Cum să te lase sufletul să îi spui: Mori! N-ai cum!
În prima săptămână l-am găsit inconștient. După ce i s-a oprit sedarea, a început să ne recunoască, începuse să comunice cu noi, ne urmărea cu privirea, spunea da sau nu mișcând din cap, își mișca mâinile.
Nu ne explicau, nu ne dădeau detalii. Ne spuneau: Ce atâtea detalii, doamnă? Nu știți?! O să moară! Asta e diagnosticul, o să moară!
Întrebată dacă acum crede că cineva ar fi capabil de așa ceva, aparținătoarea a spus:
"Da, sincer! Acum, da.
Ne spuneau să-l încurajăm să moară, să îi spunem să moară, că să nu mai lupte. Că noi de fiecare dată îl încurajam să vină acasă, să lupte și ne ziceau că o să moară, că acasă nu o să mai vine și că diagnosticul e cel de deces!
Și medicul și asistenta ne-au spus același lucru! Sistematic primeam aceleași informații
Mi-a zis să îmi iau rămas bun și să-i spun să moară și am ieșit plângând pentru că nu puteam să-i spun. I-am spus: Sărut-mana, tată, ne vedem și mâine sănătoși! Nu puteam să mă duc să-i spun: Tată, mori! Mai ales că el mă urmărea cu privirea. Și auzea, clipea. Începuse să plângă.
Eu încercam când vorbeam cu dânșii sau soacra mea, să ne tragem oarecum mai departe de pat, el să nu audă diagnosticul, dar nu. Eram la patul lui când ne spunea", a spus aparținătoarea.
Întrebată ce a simțit când a auzit știrile cu privire la Spitalul Pantelimon, aparținătoarea a spus:
"Indignare. Pentru că noi în data de 4 Aprilie fusesem la vizită, deci am plecare la ora două de la spital și ni s-a spus că tata nu va prinde weekendul. Neștiind că tata va muri la 3 și jumătate. Am sunat noi ulterior, aflând de pe Facebook, am sunat noi și am zis e o problemă, tata n-are cum să fie mort! Nu, zice, a murit la 3:30, dar nici măcar nu am primit telefon să ne înștiințeze că a murit", a mai spus aparținătoarea.