Marș în București, pentru pădurile din România

Greenpeace România, DeClic și Agent Green organizează  un marș, în București, pentru a atrage atenția asupra masacrului pădurilor din România.

Marsul pentru Paduri va avea loc pe 3 noiembrie și va începe la ora 18:00, din Piață Universității, cu traseu Piața Universității - Piața Kogălniceanu - Ministerul Apelor și Pădurilor.

Pădurile României nu mai au timp! Ultimele date din Inventarul Forestier Național arată că tăierile ilegale au loc într-un ritm fără precedent. În urma lor rămân versanți dezgoliți, inundații dezastruoase, zone deșertificate, comunități divizate și expuse fenomenelor climatice extreme. Cerem modernizarea imediată a Sistemului automat de Urmărire a Materialelor Lemnoase (SUMAL) și protecția strictă a pădurilor primare și seculare din România!

Dacă lucrurile continuă așa, în câțiva ani vom avea o Românie fără păduri, fără aer curat și patrimoniu natural. Cele mai vaste păduri virgine din Europa și speciile rare cu care am conviețuit până acum vor dispărea dacă interesele meschine și goana după profit imediat prevalează. Asaltul asupra zonelor împădurite alimentează anual piața neagră și fenomenul corupției cu miliarde de lei smulse din moștenirea noastră comună. Aceste câștiguri murdare nasc violență, dezbină comunități și plantează neîncredere în țesutul social.

În timp ce mediul natural se degradează, iar pădurile care ne-au însoțit din cele mai vechi timpuri cad pradă tăierilor ilegale și practicilor silvice iresponsabile, autoritățile închid ochii, complice la distrugerea celui mai complex patrimoniu natural din Europa. Aproape jumătate din pădurile României se află în proprietate publică, însă rolul Ministerului Apelor și Pădurilor este de a supraveghea întregul fond silvic, fie că e public sau privat. Principala misiune a MAP este de a garanta că toate exploatările forestiere din România sunt sustenabile și că sunt făcute fără distrugerea vieții sălbatice și a ultimelor păduri seculare de pe continent. Dimpotrivă, pare că rolul său actual este de a încuraja intensificarea exploatărilor.

▲ REVENDICĂRI  

Spunem STOP tăierilor ilegale! Ieșim în stradă pentru a cere Ministerului Apelor și Pădurilor să modernizeze urgent SUMAL.

Există soluții tehnice accesibile pentru monitorizarea automată a exploatărilor forestiere, nu trebuie reinventată roata. Cerem monitorizarea prin satelit a pădurilor României, registru electronic în depozitele de lemn, GPS obligatoriu pe toate mijloacele de transport al lemnului, camere de supraveghere în puncte cheie din rețeaua rutieră, la gatere și la depozite de lemn!

Automatizarea controlului silvic poate elimina o mare parte din mecanismele corupției și ar destructura rețele infracționale care s-au infiltrat adânc în societatea românească. Astfel, pădurile n-ar mai fi privite doar ca o sursă de îmbogățire rapidă, ci drept ceea ce sunt: plămânii României și ultimele sanctuare de viață sălbatică din Europa.

► Vrem protecția reală a pădurilor seculare și a biodiversității pe care o găzduiesc!

Din codrii care acopereau cândva peste 80% din teritoriul României au mai rămas doar frânturi, dar chiar și așa tot mai găzduim două treimi din pădurile virgine ale Europei și cele mai numeroase populații de urși, lupi, râși și alte animale încă nedispărute de pe continent. În loc să fie protejate, le este distrus habitatul prin exploatări abuzive, iar politicienii votează pentru vânarea lor.

► Cerem DEMISIA Ministrului Apelor și Pădurilor, Ioan Deneș!

Ministrul Pădurilor trebuie să răspundă pentru incapacitatea sa de a opri distrugerea pădurilor României și pentru lipsa de voință în implementarea unui sistem automat de protecție. Amânarea repetată a îmbunătățirii SUMAL îl face complice la dezastrul ecologic și la furtul din bunul public. Vrem ca revendicările de mai sus să fie priorități zero pentru orice nou Ministru al Pădurilor!

▲ DE CE ACUM?

Pentru că nu mai avem nicio așteptare de la autoritățile actuale. Au trecut patru ani de la ultimul nostru marș pentru păduri. Când ne-am unit vocile în 2015, am reușit să obținem măsuri legislative prin care am oprit camioane cu lemn ilegal, am impus operaționalizarea primei versiuni a SUMAL, am documentat și introdus zeci de mii de hectare în Catalogul Pădurilor Virgine și Cvasivirgine, am salvat sanctuare naturale în pericol și am pus reflectorul pe tăierile ilegale din județele cele mai afectate de mafia lemnului.

Din păcate, în ultimii doi ani am pierdut mare parte din cele obținute atunci: un cadru legislativ care pedepsea infractorii din domeniul silvic (legile contravențiilor silvice au fost relaxate recent), transparența autorităților în gestionarea tăierilor ilegale (odată cu punerea pe butuci a aplicației Inspectorul Pădurii și ascunderea datelor relevante din Inventarul Național Forestier), imaginile satelitare care arătau clar situația din teren și dădeau semnale de alarmă. Mai mult decât atât, am pierdut TIMP, ceea ce înseamnă hectare întregi de pădure dispărute în fiecare oră.

Un studiu recent (http://tiny.cc/PRIMOFARO) arată că România încă mai deține 526.000 ha de păduri potențial primare și seculare. Pe lângă o moștenire naturală unică în lume și o biodiversitate pe care, odată pierdută, nu o mai putem aduce înapoi, ele sunt de o importanță vitală în contextul climatic actual. Arborii bătrâni și întregul ecosistem pe care îl nutresc au capacitatea de a stoca mult mai mult carbon și de a elibera mai mult oxigen decât plantațiile tinere, lipsite de stabilitate. Deseori însă, după tăieri abuzive, reîmpădurirea nici nu mai are loc.

S-au scurs ani buni în care Ministerul Apelor și Pădurilor a tot promis în van îmbunătățirea SUMAL, singura soluție eficientă și incoruptibilă pentru combaterea tăierilor ilegale. SUMAL este o bază de date integrată care, atunci când funcționează cum trebuie, conține informații esențiale din domeniul silvic: ce se taie din păduri, unde se taie sau urmează să se taie, unde pleacă lemnul, cine îl depozitează și comercializează. La acest sistem sunt conectați obligatoriu toți actorii din domeniu, de la administratori de păduri (de stat și privați), organisme de control și operatori economici, până la simplul cetățean interesat de soarta pădurilor. SUMAL a apărut în discuție în 2008. Unsprezece ani mai târziu, încă nu avem un sistem funcțional care să verifice circuitul lemnului pe piață. Actuala versiune a fost lăsată fără mentenanță și se află în pragul colapsului (o spun atât Gărzile Forestiere, cât și proprietarii de păduri sau agenții economici), iar termenele de finalizare pentru SUMAL 2.0 sunt amânate de la an la an fără nicio justificare. Ultimul comunicat de presă al Ministerului Apelor și Pădurilor (http://tiny.cc/SUMAL) ne transmite în bătaie de joc că au cumpărat o dronă și un dispozitiv GPS pentru a urmări tăieri ilegale pe o suprafață de 6,5 milioane de hectare de pădure.