Mark Rutte, viitorul secretar general al NATO, a fost criticat de unii lideri europeni la summitul UE, pentru refuzul său ca Olanda să contribuie prin emiterea de datorie comună la finanţarea unor proiecte europene de apărare. Declarația a fost făcută de premierul polonez Donald Tusk care a remarcat o schimbare vizibilă a premierul interimar olandez, în faţa acestor remarci, notează Reuters, potrivit Agerpres.
Liderii celor 27 de state membre ale UE s-au reunit la summit pentru a discuta - pe lângă numirile în posturile europene cheie în urma alegerilor europarlamentare - despre necesitatea reducerii dependenţei energetice, creşterea capacităţilor generale de apărare şi consolidarea bazei tehnologice şi industriale a sectorului european al apărării, în contextul războiului din Ucraina.
Au fost astfel dezbătute propuneri pentru finanţarea comună a unor proiecte europene în sectorul apărării, dar ei s-au lovit aici de opoziţia lui Rutte şi a cancelarului german Olaf Scholz.
"Toată lumea, aproape toată lumea, i-a amintit cu voce tare lui Mark Rutte că va fi în curând secretar general al NATO şi prin urmare ar trebui să facă totul pentru a asigura că Europa nu economiseşte bani şi resurse" pe seama apărării, a spus premierul polonez în faţa presei.
"El (Mark Rutte) are o personalitate puternică, este un politician experimentat, dar am văzut o roşeaţă pe chipul său când l-au atenţionat: "Stai puţin, omule, tu (ca viitor secretar general al NATO), ar trebui să mobilizezi pe toată lumea să cheltuie mai mult pentru apărare, nu mai puţin", a indicat Donald Tusk.
În replică, Rutte a declarat presei după summit că discuţiile privind finanţarea sectorului apărării au fost "dure".
"Este clar că unele ţări se opun acestei idei, care nu era oficial pe masă, dar care a fost mult adusă în discuţie la reuniune, despre utilizarea euroobligaţiunilor pentru cheltuielile de apărare", a explicat premierul interimar olandez. "Germanii şi noi ne-am opus, eu am fost foarte clar împotrivă, dar am ajuns la concluzii comune", a completat Rutte.
Olanda pledează de mult timp pentru disciplină fiscală în UE şi se opune emiterii de datorie comună.
Cancelarul german Olaf Scholz a spus la rândul său după summit că Uniunea Europeană nu ar trebui să se implice în finanţarea achiziţiilor de armament sau în bugetele naţionale de apărare, ci să-şi concentreze eforturile pe promovarea unei mai bune coordonări a industriilor de apărare.
În schimb, Tusk a spus că a fost "foarte supărat" când a auzit argumentele celor care se opun finanţării în comun a proiectelor europene de apărare.
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a susţinut joi la summitul european că UE va avea nevoie în următorul deceniu de circa 500 de miliarde de euro pentru industria de apărare, dar fără a detalia tema finanţării acestei sume.
Ea a menţionat doar posibilitatea emiterii din nou de datorie comună, la fel ca în cazul planului european de relansare post-pandemie, idee agreată de unele state membre, dar faţă de care altele sunt reticente, cum s-a văzut de altfel că este cazul Germaniei şi Olandei.
Comisia Europeană a propus anterior o nouă strategie în materie de apărare pentru care a prevăzut o finanţare suplimentară de 1,5 miliarde de euro destinată sectorului militar-industrial, reprezentanţii companiilor din acest sector considerând-o insuficientă, la fel şi comisarul european pentru piaţa internă, Thierry Breton.
Acesta din urmă a propus în ianuarie crearea unui fond de 100 de miliarde de euro pentru creşterea capacităţilor de producere de armament în Uniunea Europeană pentru a susţine Ucraina în faţa Rusiei, recunoscând totuşi că iniţiativa sa implică numeroase probleme de rezolvat, în special găsirea surselor de finanţare