Consiliul Atlanticului de Nord a decis să-l nominalizeze pe prim-ministrul olandez Mark Rutte ca următor secretar general al NATO, în locul lui Jens Stoltenberg. Rutte își va asuma funcțiile de secretar general de la 1 octombrie 2024, când mandatul lui Stoltenberg expiră după zece ani la conducerea Alianței, potrivit unui comunicat de presă.
Ambasadorii statelor membre au oficializat această numire în timpul unei reuniuni a Consiliului Atlanticului de Nord, forul de decizie politică al NATO.
„Las NATO pe mâini bune”, a transmis Stoltenberg, după nominalizarea lui Rutte.
Retragerea candidaturii preşedintelui român Klaus Iohannis şi a obiecţiilor pe care le aveau Ungaria şi Slovacia i-au lăsat lui Rutte cale liberă în obţinerea postului de secretar general.
Ursula von der Leyen l-a felicitat pe Mark Rutte: Aștept cu nerăbdare să lucrez cu dumneavoastră.
„Felicitări, dragă Mark Rutte, pentru alegerea ca nou secretar General al NATO. Guvernarea și experiența dumneavoastră vor fi cruciale pentru Alianță în aceste vremuri dificile. Aștept cu nerăbdare să lucrez cu dumneavoastră pentru a consolida în continuare parteneriatul UE-NATO”, a scris Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, pe platforma X.
Rutte îşi va intra în atribuţii pe 1 octombrie, când expiră ultima prelungire a mandatului actualului secretar general Jens Stoltenberg, numit în 2014. Mandatul acestuia a fost extins de patru ori în contextul războiului din Ucraina.
Pe lângă acest război şi contextul politic internaţional tensionat, Mark Rutte va avea sarcina să trateze cu o posibilă viitoare administraţie americană condusă de Donald Trump, dacă fostul preşedinte republican al SUA va reveni la Casa Albă după alegerile în care se va confrunta din nou cu actualul preşedinte democrat Joe Biden.
Relaţiile bune ale lui Rutte cu Trump în precedentul mandat al acestuia ar putea să fi jucat un rol în susţinerea candidaturii sale. De pildă, premierul olandez este recunoscut printre omologii săi europeni drept salvatorul summitului NATO din 2018, când a discutat cu Trump asupra cheltuielilor de apărare pe care fostul preşedinte american dorea să le vadă crescute în rândul europenilor.